Pomenirea Sfîntului Mucenic Calistrat și cei împreună cu el (sec. IV)
Sfîntul Calistrat, originar din Cartagina, a fost ostaș la Roma, în vremea împăratului Dioclețian. Pe cînd era cu tabăra în capitala imperiului, dregătorul Persetin a aflat că Sfîntul Calistat este creștin, știre care l-a întristat peste măsură, deoarece Sfîntul se remarcase ca un bun soldat. Pentru că își mărturisea credința în Hristos, a dat poruncă să fie bătut pînă cînd va renunța și va îmbrățișa idolatria. Sfîntul a fost bătut cumplit, apoi a fost tîrît cu trupul gol pe un loc cu hîrburi ascuțite, după care a fost băgat într-un sac și aruncat în mare. Sfîntul a rupt sacul și a reușit să iasă din valurile apei. Văzînd această minune, cei 45 de slujitori care-l bătuseră au crezut în Hristos. Auzind cele petrecute, Persetin a dat ordin să fie închiși cu toții în temniță. Acolo, Sfîntul Calistrat i-a învățat pe toți despre Judecată, despre Înviere, despre suflet și celelalte dogme ale credinței. Cînd au fost scoși din temniță pentru a fi trimiși din nou în fața dregătorului, creștinii au trecut pe lîngă un templu păgîn și, făcînd o rugăciune, toți idolii au căzut la pămînt sfărîmîndu-se ca de un cutremur. Cei de față, 184 de slujitori, văzînd aceasta, au crezut și au mărturisit și ei pe Hristos. Tuturor, împreună cu Sfîntul Calistrat, li s-au tăiat capetele. (C. Gh.)
Lasă un răspuns