Sinaxar ortodox: Pomenirea Sfîntului Prooroc Agheu

Sinaxar romano-catolic: Pomenirea Sfintei Adelaida
Un sfînt părinte a povestit o întîmplare: „Fiind eu în mănăstirea din Tir, a venit la mine un stareț. Și am citit împreună din Pateric cuvintele părinților, pentru că dintru acelea se umpluse el de fapte bune. Și, citind noi, am ajuns pilda starețului acela, la care au venit tîlharii și i-au zis: «Toate cele ce sînt în chilia ta, am venit să le luăm.» Și acela a zis: «Toate cîte veți voi, fiilor, să le luați.» Deci, luînd toate și ducîndu- se, au uitat o haina spînzurată într-un colț. Iar starețul, luînd-o și pe aceasta, a alergat în urma lor și le-a zis: «Fiilor, luați-o și pe aceasta, că ați uitat-o în chilia mea.» Iar ei, minunîndu-se de nerăutatea starețului au întors toate în chilia lui și, pocăindu-se, au zis unul către altul: «Cu adevărat om al lui Dumnezeu este acesta.» După ce am citit locul acesta, mi-a grăit starețul: Știi, părinte, că această pildă mult mi-a folosit mie? Atunci eu am zis către dînsul: Cum părinte? Și mi-a explicat: Odinioară, viețuind în părțile Iordanului, am citit locul acesta și m-am minunat de starețul respectiv și am spus: Doamne, învrednicește-mă a umbla după pașii starețului acesta, precum m-ai învrednicit a primi chipul monahicesc. Precum îmi doream, iată că, după două zile, tîlharii au venit. După cum au bătut în ușă, am înțeles că sînt tîlharii și am zis întru sinea mea: Mulțumită lui Dumnezeu, iată, a venit vremea, ca să-mi arăt roadele doririi mele. Apoi am deschis ușa și i-am primit în liniște. După care am aprins lumînarea și am început a le arăta ce aveam în chilia mea și le-am zis: Nu vă tulburați, fiii mei, cred în Dumnezeu și nu voi ascunde nimic de voi. Atunci m-au întrebat: Ai aur? Le-am răspuns: Adevărat, am trei galbeni; și am deschis vasul înaintea lor, iar ei, luîndu-i s-au dus cu pace. Atunci, glumind, fericitul Zosima i-a spus starețului: Și nu ți i-au întors și ție, precum starețului aceluia? Starețul i-a răspuns: Nu. Să nu facă Domnul aceasta, că n-am voit ca să-mi întoarcă. Și a mai spus: Iată, vezi dorirea starețului și ce i-a mijlocit lui? Că nu numai nu s-a necăjit, dar s-a și bucurat, ca de o bună dăruire, că s-a învrednicit de această întîmplare.” (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!