Sinaxar ortodox: Sfinți Apostoli Arhip, Filimon și Apfia

Sinaxar romano-catolic: Sfîntul Conrad de Piacenza

Nu am moștenit pocăința, pentru că încă nu îmi văd păcatul. Păcatul
nu pot să mi-l văd atîta vreme cît mă îndulcesc de păcat și îmi
îngădui gustarea lui fie și numai cu gîndurile și cu încuviințarea
inimii. Păcatul poate să și-l vadă numai acela care, cu o voință
hotărîtă, s-a desfăcut de orice prietenie cu păcatul, care s-a trezint
priveghind și păzind porțile sale cu sabia scoasă din teacă – cu
cuvîntul lui Dumnezeu; cel care gonește și taie cu această sabie
păcatul, în orice chip s-ar apropia de el. Celui care săvîrșește
această mare faptă, învrăjbindu-se cu păcatul, smulgînd de la el cu
silă mintea, inima și trupul, aceluia Dumnezeu îi dă un mare dar:
Vederea Păcatului Său. Fericit sufletul ce a văzut păcatul încuibat în
sine! Fericit sufletul care a văzut în sine căderea protopărinților,
învechirea vechiului Adam! Această vedere a păcatului său este o
vedere duhovnicească, vedere a minții vindecate de orbire prin
Dumnezeiescul har. Sfînta Biserică de Răsărit ne învață să cerem
de la Dumnezeu cu post și cu metanii vederea păcatelor noastre.
Fericit sufletul care neîncetat învață Legea lui Dumnezeu! în
aceasta el poate să vadă chipul și frumusețea Omului Nou:
punîndu-se alături de acesta, el poate să-și vadă și să-și îndrepte
neajunsurile. Helvetica-R

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!