Sinaxar ortodox: Sfîntul Ioan cel Nou de la Partoș

Sinaxar romano-catolic: Sfînta Fecioară Maria îndurerată

Cît timp trăiește pe acest pămînt, creștinul trebuie să se împace cu
conștiința sa. Sfinții Părinți ne îndeamnă să nu o lăsăm să ne mustre
cu ceva, ci să o ascultăm și la cel mai mic lucru. Pentru că de la
cele mai mici lucruri, cu nebăgare de seamă și cu călcarea, ajungi și
la cele mari. Cînd va începe cineva să spună: ce se va întîmpla de
voi grăi acest cuvînt? Ce este de voi gusta această mîncare? Ce
este de voi vedea acest lucru? Din asemenea întrebări, omul preia
obiceiul rău. Ajunge la o stare de nesimțire desăvîrșită. Să nu defăimăm nici faptele mărunte, să fim atenți cît sînt încă ușurele, ca să nu se mărească. Că și faptele bune ca și păcatele, încep din mici să se facă mari. De aceea, Mîntuitorul Hristos ne poruncește să nu ne împotrivim conștiinței noastre, ci să ne împăcam cu ea, zicîndu-ne ca și cum ne-ar deștepta: vezi ce faci ticăloase, «caută de te împacă cu cel care te pîrăște», arătîndu-ne și primejdia întru care ne poate aduce, zicînd: ca să nu te dea judecății, iar judecătorul te va da slugilor și te vor pune în temniță, de unde adevărul îți zic, nu vei scăpa pînă ce nu vei plăti toată datoria. Conștiința, precum am zis, și acum ne mustră, ori la bine, ori la rău și ne arată ce trebuie să facem și ce să nu facem. Dar tot ea ne va fi în veacul cel viitor. De aceea zice: ca să nu te dea judecătorului și celelalte.
Paza conștiinței este de trei feluri: față de Dumnezeu, față de
vecinul său și față de cele materialnice. Față de Dumnezeu,
nedefăimînd poruncile Lui și a te păzi să nu faci nimic rău sau pe ascuns împotriva aproapelui tău, numai din conștiința ta față de Dumnezeu.Față de vecin o păzim cînd nu facem, nu grăim și pricinuim ceva din cele ce știm că scîrbesc sau smintesc pe vecin. Chiar și de cele ce știi că pot să dea bănuială că le faci înadins pentru a provoca sminteală vecinului, să te păzești a le face.
Iar paza conștiinței față de cele materiale o avem cînd nu întrebuințăm lucrurile noastre rău, adică nu lăsam să se risipească
ceva în zadar. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!