Sinaxar romano-catolic: Pomenirea Sfîntului Gerard
Unul dintre sfinții părinți a zis: „Mintea nu suferă să fie fără lucrare. De aceea cugetă cele bune, pentru a nu acoperit de cele rele. Să dăm minții noastre cugetarea cuvintelor lui Dumnezeu, în rugăciune și în înțelegerea celor bune. Cugetarea deșartă odrăslește lucruri ale deșertăciunii, iar cugetarea bună dă rod bun. Intră dacă vrei, în cămara ta și închide ușile, astupă ferestrele și stai înlăuntru și vei vedea ce fel de chinuire are întunericul, chiar dacă nu suferi nici o durere. Uită-te înlăuntru hornului tău cel plin de funigine și ridică-ți ochii la răsăritul soarelui și vezi deosebirea și fugi de lucrurile întunericului. Răutatea este întuneric, iar fapta bună lumină. Răutatea săvîrșită înnegrește pe lucrătorul ei, iar fapta bună îi face străluciți pe cei care o săvîrșesc.
Nu te gîndi la faptul că doar tu te necăjești mai mult decît toți, pentru că tot capul se află în durere și toată inima în necaz. Căci, precum nu este cu neputință să scape cineva de aer, fiind pe pămînt, așa este cu neputință omului să nu fie ispitit de dureri și de necazuri, cînd este în viață. Cei care își duc viața în jurul celor pămîntești se zbuciumă în continuu în această lume și se vor necăji. Cei ce aleargă după cele duhovnicești și se ostenesc cu acestea, vor fi fericiți. Ai răbdare desăvîrșită în tot lucrul la care ai fost chemat . Întărește-ți ancorele și funiile, ca să nu, cîte puțin, corabioara ta să fie împinsă în noian, la adînc, că atunci, pățania ta te va învăța de cîtă pace te împărtășeai, cînd erai la liman. Lumea se aseamănă cu adîncul mării, iar limanul cu viața pustincească. Nu iubi a umbla. Dacă sîntem robi ai Mîntuitorului Iisus Hristos să nu ne rușinăm de lanțul necazurilor, ci, cu bucurie să-l răbdăm, așteptînd venirea Lui cea din ceruri, ca pe noi să ne numere împreună cu ceata sfinților.” (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns