Sinaxar ortodox: Pomenirea Sfîntului Mucenic Dorotei, episcopul Tirului
Sinaxar romano-catolic: Pomenirea Sfîntului Bonifaciu
Duminică, 6 iunie
Sinaxar ortodox: Pomenirea Cuviosului Visarion
Sinaxar romano-catolic: Pomenirea Sfîntului Norbert
Trăia odată un om înțelept, pe nume Mihail, care iubea mult filosofia și se îndeletnicea cu învățăturile lui Platon și cu alte asemenea filosofii. El cîștigase mare prietenie cu un alt om învățat și făcător de fapte bune pe nume Marsilie. Cei doi, Mihail și Marsilie, de multe ori se îndeletniceau cu vorbe adînci filosofești. Odată, după obicei, intrînd iarăși în înțelesuri adînci ale filosofiei și întrebîndu-se unul pe altul, Marsilie a dus vorba și despre viața cea fără de sfîrșit care se va descoperi după mutarea din această viață. Din multa vorba ce a fost, au ajuns la atîta neînțelegere, că au dat mîna unul cu altul și cu jurămînt au întărit, că oricare din ei va muri mai înainte, să vie să se arate celui ce a rămas, spre mai buna încredințare a adevărului. Și a mers Marsilie la locul său, în cetatea Florența. Si a trecut vreme îndelungată. Odată, Mihail, îndeletnicindu-se cu învățăturile sale acasă, deodată a auzit o alergare de cal, care s-a oprit lîngă ușa lui. Și s-a auzit glas, strigînd: „Mihaile, Mihaile, toate cele vorbite de noi sînt adevărate, adevărate”. Atunci, Mihail s-a sculat, a deschis fereastra și a văzut pe un bărbat îmbrăcat tot în alb călare. Cum l-a văzut pe Mihail, îndată a întors calul și s-a dus. Atunci a început a striga Mihail după dînsul: „Marsilie, Marsilie”. Și s-a facut nevăzut. Atunci Mihail s-a înfricoșat. Și a început a cerceta cu deamănuntul despre Marsilie și a aflat că în ziua și ceasul acela în care i s-a arătat, Marsilie s-a fost mutat către Domnul, în cetatea Florența. După aceea, Mihail a lăsat deșarta filosofie și s-a îngrijit de viața cea veșnică.
Odată au mers trei călugări la un sfînt părinte și i-a zis lui unul dintre ei: „Am învățat, părinte, Testamentul cel Vechi pe de rost.” Și i-a răspuns bătrînul: „Ai umplut văzduhul de vorbe.” Iar cel de al doilea a zis: „Eu mi l-am și scris, Testamentul cel Vechi și cel Nou.” Și i-a spus bătrînul: „Și tu ai umplut ferestrele de hîrtii.” Iar cel de al treilea a zis: „Și mie mi-a crescut mușchi pe vatra focului.” Iar bătrînul a zis: „Și tu ai gonit iubirea de străini de la tine. Dar de voiți să vă mîntuiți, să aveți dragoste către toți și să purtați grijă de milostenie.” (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns