SINAXAR Sinaxar ortodox

Aducerea cinstitelor moaște ale Sfîntului Apostol Vartolomeu

de la insulele Lipare, la cetatea Venenda

Sfîntul Apostol Vartolomeu, numit și Natanail, a fost unul dintre cei

doisprezece Apostoli. El a propovăduit credința în Iisus Hristos, în Siria, împreună cu Apostolul Filip și cu sora acestuia, Mariami. Pe cînd propovăduia în Asia Mică a avut de suferit bătăi, temniță și loviri cu pietre. Din fericire pentru el, l-a întîlnit pe Sfîntul Ioan, care l-a mîngîiat duhovnicește și l-a întărit în fața necazurilor. Apoi, s-a dus în Frigia, în cetatea Ierapole, unde a deschis ochii orbului Stahie, și a propovăduit pe Hristos într-o cetate plină de idoli. De aici, Apostolul Vartolomeu s-a dus în părțile Indiei și a zăbovit acolo o vreme, făcînd și multe biserici. După ce a ieșit din India, s-a dus în Armenia cea Mare și, tămăduind pe fiica împăratului de duhuri necurate, i-a făcut pe mulți să creadă în Hristos, încît și împăratul, cu toată casa lui, s-a botezat. Însă fratele împăratului a uneltit să-l piardă pe Vartolomeu, care a fost răstignit cu capul în jos, jupuit de piele și, în cele din urmă, i s-a tăiat capul. Cinstitul lui trup a fost luat de credincioși, pus într-o raclă de plumb și dus în cetatea Labana. Acolo, sfintele lui moaște au tămăduit pe mulți bolnavi, fapt ce a stîrnit ura slujitorilor diavolești, care au aruncat racla în mare. Prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu, aceasta a ajuns în insula Lipare, unde episcopul locului și poporul au dus-o la biserică. După cîteva sute de ani, pe vremea împăratului Teofil, luptătorul contra sfintelor icoane, un om bogat, Sicard, din cetatea Venenda a cumpărat sfintele moaște punîndu-le într-o biserică mare, alcătuindu-le și un praznic luminat.

Sinaxar romano-catolic

Pomenirea Sfîntului Iosif Calasanțiu

Iosif Calasanțiu era fiul mai tînăr al familiei Calasanțiu din Peralta de la Sal, localitate în provincia Aragonia din nordul Spaniei. S-a născut în anul 1557. Tatăl său ar fi voit să urmeze cariera militară, dar Iosif i-a cerut și obținut permisiunea să se consacre studiului. La douăzeci de ani era doctor în teologie și drept. La Valencia a început studiul teologiei, dar observînd că o doamnă se îndrăgostise de el, a părăsit orașul și a continuat studiile la Alcala. Tatăl a încercat din nou să-l rețină din drumul spre preoție, dar o boală grea l-a adus în pragul morții. La vîrsta de 28 de ani, Iosif a fost sfințit preot. I-ar fi plăcut să se retragă în singurătate, dar episcopul i-a încredințat diferite misiuni de răspundere, ce l-au adus în mijlocul mulțimilor. La Roma, a îndeplinit însărcinările date de cardinal, dar în același timp s-a dăruit cu tot sufletul instruirii copiilor din cartierul Transtervere, unde mizeria, viciul și ignoranța se aflau la ele acasă. Iosif Calasanțiu a înființat prima școală cu învățămînt gratuit în Roma, avînd în sprijinul său numeroși voluntari. Cu ajutorul lor a întemeiat „Congregația clericilor regulari ai Școlilor Pii”. La vîrsta de aproape nouăzeci de ani, Iosif Calasanțiu s-a stins din viață, în anul 1648. A fost nevoie de o gardă specială care să apere sicriul cu rămășițele lui părintești, ca să nu fie devastat de cei ce doreau să rămînă cu o amintire de la bunul lor părinte. (Constantin GHERASIM)