Pomenirea Sfîntului Chiriac Sihastrul
Sfîntul Chiriac Sihatrul a trăit pe vremea împăratului Teodosie cel tînăr și a lui Leon cel Mare, în cetatea Corint. Tatăl său se numea Ioan, fiind preot al bisericii din Corint. La vîrsta de 18 ani, s-a dus la Ierusalim și, mergînd în mănăstire, a fost făcut călugăr de sfîntul stareț Eftimie. A petrecut 30 de ani în ascultările mănăstirii, apoi, la șaptezeci de ani, s-a retras pentru rugăciune în peștera Sfîntului Hariton, ca pustnic. Din cauza unor tulburări datorate unor erezii, Cuviosul Chiriac a luptat pentru a întoarce pe cei înșelați de la amăgire. La nouăzeci și nouă de ani, după ce a combătut ereziile timpului său, și a întărit pe cei credincioși în dreapta credință, Cuviosul Chiriac s-a întors în munte, unde a mai trăit încă nouă ani. În ciuda vîrstei înaintate, el era drept la trup, cu cuviință și cu har, păstrînd la peste o sută de ani, toate părțile trupului întregi și neschimonosite de bătrînețe. Niciodată nu a sta degeaba, ci, sau se ruga sau lucra ceva. Se mai spune că sfîntul a avut un leu mare, care nu vătăma pe frați, însă îl apăra de tîlhari și păzea caprele sălbatice. Așa, ajungînd la adînci bătrîneți, și făcînd multe minuni, cu harul lui Hristos, Sfîntul Chiriac s-a mutat la Domnul.
Sinaxar romano-catolic
Pomenirea Sfinților Arhangheli Mihail, Gabriel și Rafael
Sfîntul Mihail, patronul Sinagogii, este acum patronul Bisericii universale. Sfîntul Gabriel este acela care a vestit Întruparea Domnului, și, probabil, a fost alături de Iisus în grădina măslinilor. Sfîntul Rafael este ajutorul în călătorii. Sfîntul Mihail s-a bucurat de un cult deosebit chiar din primele veacuri ale istoriei creștinismului. Împăratul Constantin a înălțat în cinstea lui o biserică pe malul european al Bosoforului, iar Iustinian a ridicat o alta pe malul opus. Sărbătoarea Sfîntului Mihail s-a răspîndit atît de mult în Apus, cît și în părțile Răsăritului. La Roma s-a ridicat în cinstea lui un impunător monument pe ruinele celebrului mausoleu al împăratului Adrian, monument cunoscut sub numele de Castelul Sfîntului Înger. Sfîntul Gabriel, „cel care stă în fața lui Dumnezeu”, este mesagerul prin excelență a descoperirilor divine. Lui i-a fost încredințată vestirea nașterii Înainte-Mergătorului lui Mesia, Ioan. Tot lui i-a revenit misiunea cea mai înaltă atribuită vreodată unei făpturi: vestirea Întrupării Fiului lui Dumnezeu. El se bucură de o cinstire deosebită chiar și din partea mahomedanilor.
Sfîntul Rafael, amintit numai într-o singură carte a Sfintei Scripturi, este îngerul care l-a întovărășit pe tînărul Tobia în călătoria pînă la Ecbatana Mediei, l-a ajutat să-și ia de soție pe Sara, fiica lui Raguel și l-a învățat ce să facă pentru a vindeca orbirea tatălui său. Pentru aceste motive, Arhanghelul Rafael este invocat pentr uajutor și ocrotire în timpul călătoriilor, pentru vindecarea bolilor de ochi și pentru pregătirea la o căsătorie fericită. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns