SINAXAR Sinaxar ortodox

Pomenirea Sfîntului Prooroc Osea

Sfîntul Prooroc Osea a trăit cu opt veacuri înainte de Mîntuitorul Hristos, pe vremea cînd evreii din ținutul Samariei au fost luați în robia asirienilor. A fost un bărbat de mare credință în religia strămoșilor săi și curat la inima sa, prooroc insuflat de Duhul Sfînt. Drept aceea, a fost trimis de Dumnezeu să întoarcă de la rătăcire pe poporul Său, care ajunsese a se închina idolilor, și a întors pe mulți la adevărata credință.

Ne-a rămas de la el o carte în 14 capitole, cuprinzînd o parte din cuvîntările lui către conducători și către popor, carte care se află astăzi în Biblie. Este cel dintîi prooroc din Scriptură care înfățișează legămîntul dintre Dumnezeu și poporul Său, ca o legătură de dragoste. Prin idolatria sa, poporul a nesocotit pe Dumnezeu, iubirea Lui a fost batjocurită. „Ceea ce vrea Dumnezeu, spune Proorocul, este mila, iubirea, nu jertfele. Dumnezeu nu pedepsește decît pentru a mîntui. El osîndește sila și nedreptatea, dar după ispășire și căință, El va primi iarăși pe poporul Său și-i va face parte de fericire și de pace”.

Osea a proorocit sub patru regi, aproape treizeci de ani, și murind, la adînci bătrîneți, a fost îngropat cu cinste în țara sa.

Sinaxar romano-catolic

Pomenirea Sfîntului Mucenic Ignațiu de Antiohia

Sfîntul Mucenic Ignațiu a trăit pe vremea împăratului Traian și a fost

ucenic al Sfîntului Ioan Evanghelistul. Se spune că el este copilul

pe care, luîndu-l în brațe Domnul, a zis: „De nu vă veți întoarce și

veți fi precum copiii, nu veți intra în Împărăția Cerurilor. Și cine va

primi un prunc ca acesta în numele Meu, pe Mine Mă primește”.

Cînd Traian a plecat în război contra perșilor, Sfîntul Ignațiu a fost

prins și, făcînd cunoscută credința sa în Hristos, a fost osîndit să fie

dus la Roma ca să-l dea să fie mîncat de fiare în circ, ca un osîndit

de seamă. Drumul din Siria la Roma l-a făcut păzit de zece soldați

pe care, pentru asprimea lor, îi numește „cei zeze leoparzi ai mei”.

Pe drum, trecînd prin mai multe orașe, Sfîntul a fost înconjurat de

mulți creștini care i-au arătat dragostea și prețuirea lor. Deși

încercau să mijlocească ca Sfîntul să fie eliberat, acesta le-a

transmis tuturor: „să nu cumva să mijlociți și să fiu lipsit de bucuria

de a fi mucenic. Sînt grîul lui Dumnezeu. Lăsați-mă să fiu măcinat

de dinții fiarelor, ca să mă fac pîine neprihănită lui Hristos”. Deci,

sosind la Roma, a fost dus în circ și aruncat la lei. Animalele l-au

mîncat, lăsînd numai oasele cele mari, pe care, creștinii strîngîndu-

le, le-au dus în Antiohia. Pentru marea lui dragoste pentru Hristos, i

s-a spus „Teoforul”, adică purtătorul de Dumnezeu. Mai tîrziu,

căzînd Antiohia în mîinile turcilor, moaștele Sfîntului au fost duse la

Roma și se află în biserica Sfîntului Clement. (Constantin GHERASIM)