Pomenirea Sfîntului Mucenic Conon
Sfîntul Conon a trăit în vremea Sfinților Apostoli și era din satul Vidania, din țara numită Isauria. Deși era căsătorit, Sfîntul s-a învoit cu soția sa să trăiască în curăție. Ducînd o viață smerită de muncă și de înfrînare, Cuviosul Conon a primit de la Dumnezeu și darul facerii de minuni. Cu rîvna lui pentru răspîndirea credinței în Hristos, Sfîntul Conon a adus pe calea adevărului pe mulți dintre închinătorii la idoli. În timpul prigoanei contra creștinilor, declanșată de împăratul Domițian, Sfîntul a fost prins de păgîni și silit să se lepede de credință. Dovedindu-se neclintit, a răbdat bătăi și schingiuiri cumplite din parte prigonitorilor, care, în urma presiunii locuitorilor din cetate, au fost nevoiți să-l elibereze. Sfîntul s-a întors la casa sa unde, îngrijit de credincioși, a mai trăit doi ani, mutîndu-se apoi la Domnul.
Sinaxar romano-catolic
Pomenirea Fericitului Romeo
În jurul anului 1380, un călugăr carmelitan, cu numele Henric, a plecat de la Limoges (Franța) spre Roma, pentru a se închina la mormintele Sfinților Apostoli Petru și Pavel. Deși călătoria era lungă și plină de primejdii, Henric a reușit să străbată o mare parte din drum. Ajungînd în localitatea Lucca, în Toscana, nu departe de Florența, a căzut răpus de oboseală și de răni. Locuitorii l-au îndrăgit ca pe un copil al lor, și după ce i-au așezat trupul istovit la locul de odihnă, i-au așezat și amintirea în inimile lor, dîndu-i numele de Romeo, adică pelerinul în drumul spre Roma. (C.Gh.)
Lasă un răspuns