SINAXAR Sinaxar ortodox

Sfîntul Mucenic Codrat din Corint și cei împreună cu dînsul: Ciprian, Dionisie, Pavel, Anacton și Crescent

Acești sfinți erau originari din Corint și au trăit în timpul împăraților Decius și Valerian. Fiind o perioadă în care toți creștinii erau persecutați și prigoniți de romani, mulți dintre credincioși, temîndu-se de chinuri, părăseau cetățile și averile și se ascundeau prin pustietăți. Sfîntul Codrat, născut în asemenea timpuri, a rămas singur după moartea părinților și a fost crescut de rudele sale. Ajuns la vîrsta tinereții, s-a împrietenit cu alți tineri, care ardeau de aceeași dragoste pentru credință ca și el. Dar, Codrat și cei cinci prieteni ai săi au fost prinși și întemnițați. După cîteva zile, au fost scoși la judecată, însă, cu toate că au fost bătuți, strujiți, arși în foc și tîrîți prin cetate, ei au mărturisit că sînt creștini. În cele din urmă, tuturor li s-au tăiat capetele, luînd astfel cununa muceniciei.

Sinaxar romano-catolic

Sfîntul Dominic Savio

Sfîntul Dominic s-a născut în 1842, într-o familie simplă din Riva di Chieri. La vîrsta de 7 ani a primit prima împărtășanie și, cu această ocazie, și-a formulat un program de viață, cuprins în cuvintele: «mai bine moartea, decît să păcătuiesc». Elev al Sf. Ioan Bosco, la vîrsta de 12 ani, Dominic l-a rugat pe acesta să-l ia la Torino, printre elevii săi. Întrebat de ce are nevoie un om să ajungă sfînt, Sf. Ioan a răspuns micuțului învățăcel: „de curaj, nu de ani”. Într-o zi, Dominic a observat doi oameni care voiau să se bată cu pietre și, cu mult curaj, s-a așezat între ei. „Prima piatră aruncați-o în mine”, le-a spus el. Glasul, privirea și inima copilului au dezarmat brațele stăpînite de ură. Deși dorea să devină preot, Dominic presimțea că sfîrșitul vieții lui nu e departe. Întors, din cauza unei boli, la părinți, a urmat un tratament medical, însă fără succes. Asemeni lui Don Bosco, a avut diferite viziuni și presentimente care s-au îndeplinit întocmai. A murit în anul 1857, la doar 15 ani. A fost declarat sfînt în anul 1957, de către Papa Pius al XII-lea. (C. Gh.)