SINAXAR Sinaxar ortodox

Pomenirea Sfîntului Martin Mărturisitorul, papă al Romei

Sfîntul Martin a trăit pe vremea împăratului Constantin, nepotul lui împăratului Iraclie, și a fost originar din Toscana Italiei. Pentru că a strălucit între clericii din vremea sa, a fost ales, pe 13 mai 648, succesor la scaunul Bisericii din Roma. În acele timpuri apăruse o nouă erezie, numită monotelism, erezie care se împotrivea învățăturii stabilite de Sfintele Sinoade. Imediat după alegere, Martin, cu sfatul Sfîntului Maxim Mărturisitorul, a condamnat toate scrierile eretice, fapt ce a provocat o reacție violentă la curtea din Constantinopol. Împăratul, fiind eretic, a ordonat căpăteniei oștirii sale, Olimpiu, să meargă la Roma și să-l aresteze pe papă. Dar Olimpiu nu a izbutit și atunci împăratul a trimis o altă căpetenie, care, cu toată împotrivirea credincioșilor, l-a smuls pe sfîntul papă din Roma, l-a urcat într-o corabie și l-a dus Constantinopol. Fiind judecat și despuiat de semnele demnității sale, Papa Martin I a fost dus în piața publică și expus o zi întreagă insultelor poporului, după care a fost aruncat pentru trei luni în închisoarea Prandiaria, fiind închis în celula rezervată condamnaților la moarte. Pe 26 martie 655, a fost scos din celulă și, în secret, expediat la Cherson, în Crimeea, pentru a-și petrece restul vieții în exil. Cu sufletul istovit de suferințe și cu întristat de fărădelegile pămîntului, Sfîntul Martin a suferit de foame și s-a consumat timp de patru luni de zile, pînă cînd, în toamna aceluiași an, moartea l-a smuls din focul suferințelor.

Sinaxar romano-catolic

Pomenirea Sfîntului Ermenegild

Sfîntul Ermenegild a trăit în secolul VI și a fost fiul regelui vizigoților. Tatăl său a aderat la erezia ariană (care nu recunoștea dumnezeirea Mîntuitorului Iisus Hristos), iar mama sa, Teodosia, era creștină. Murindu-i mama, tatăl s-a căsătorit cu Goswinta, o ariană „turbată”. În același timp, Ermenegild s-a căsătorit cu Ingonda, o prințesă catolică. Între mama vitregă și soție s-a ivit o ură atît de mare, încît Goswinta, nereușind să o „convertească” cu vorba bună pe nora ei, într-una din zile a bătut-o crunt, a dezbrăcat-o și a cufundat-o în apa unui lac, pentru a o reboteza după ritualul arian. Ermenegild și soția lui au fost trimiși la Sevilia, unde era episcop Sfîntul Leandru. Ermenegild a îmbrățișat religia creștină și a pus la cale răsturnarea tatălui său, chemîndu-i în ajutor pe bizantini și suevi. Planul a fost descoperit, Ermenegild s-a predat și a fost aruncat în închisoarea din Valencia. Aici a refuzat, cu toate presiunile făcute, să renunțe la credința catolică. A fost executat pe loc, conform ordinului dat de tatăl său. Papa Sixt al V-lea a fixat comemorarea lui în anul 1586. (C. Gh.)