Pomenirea Sfîntului Apostol Iacov
Sfîntul Iacov, fiul lui Zevedei, era unul dintre cei 12 Apostoli, chemat de Domnul la ucenicie. Era din Betsaida Galileii, dintr-o familie de pescari și a fost frate cu Sfîntul Evanghelist Ioan. A fost numit Iacov cel Mare, spre a-l deosebi de Apostolul cu același nume, care a fost cel dintîi episcop al Ierusalimului și care s-a numit Iacov cel Mic.
La chemarea Domnului, cei doi frați, Iacov și Ioan, au lăsat tot și L-au urmat pe Hristos. Ei au știut, ca foști ucenici ai Sfîntului Ioan Botezătorul, că Iisus este Mesia-Hristos și credeau în El, luînd aminte la învățăturile Sale și fiind martori la minunile făcute de El. Domnul i-a iubit atît de mult, încît pe unul l-a rezemat pe pieptul Său, iar celuilalt i-a făgăduit paharul din care El însuși a băut. Dar și ei L-au iubit pe Iisus și au acceptat ca din cer să coboare foc peste cei care nu credeau în El.
Tradiția spune că, după patima cea de bunăvoie, după Învierea și Înălțarea Domnului la cer, după primirea Sfîntului Duh, Sfîntul Apostol Iacov a fost în Spania și în alte părți, unde a propovăduit cuvîntului lui Dumnezeu. Apoi s-a întors la Ierusalim, unde a învățat, fără nici o teamă de moarte, că Iisus este adevăratul Mesia, Mîntuitorul lumii. Văzînd îndrăzneala sa, păgînii l-au îndemnat pe Irod Agripa să prigonească Biserica lui Hristos și să-l ucidă pe Iacov. Irod i-a prins pe cîțiva dintre fruntașii Bisericii, iar pe Iacov l-a ucis cu o sabie, în timp ce pe Petru l-a închis în temniță. Tradiția spune că ucenicii Sfîntului Iacov au luat trupul învățătorului lor, l-au dus în Spania, unde și astăzi, la mormîntul lui de la Compostella, face minuni.
Sinaxar romano-catolic
Pomenirea Sfîntului Pius al V-lea
Pius al V-lea a fost papă al Romei în secolul al XVI-lea. Înainte de a fi ales papă, în anul 1566, Pius al V-lea se numea Mihai Ghisleri. S-a născut în 1504, în localitatea Bosco Merengo din Italia. La 14 ani, a intrat în mănăstirea călugărilor dominicani și, după ce s-a pregătit, a fost sfințit preot. Dovedind calități cu totul excepționale, el a străbătut pe rînd toate treptele ierarhice: profesor, stareț de mănăstire, superior provincial, inchizitor la Como și Bergamno, episcop, cardinal, mare inchizitor, episcop de Mondori și apoi papă. Papa Pius al V-lea a fost incomod, așa cum sînt toți acei care vor să reformeze moravurile decăzute ale unei societăți. A avut și greaua misiune de a duce la îndeplinire hotărîrile Sinodului Tridentin, cu scopul de a promova o reformă autentică a Bisericii. Disciplina aspră pe care sfîntul pontif o cerea de la toți membrii Bisericii a fost și norma permanentă a vieții sale personale. Foarte apropiat de cei mici, cu dragoste față de lumea simplă, a arătat o severitate de neclintit față de cei ce loveau în unitatea Bisericii. Astfel, nu a ezitat să o excomunice pe regina Angliei, Elisabeta I. Pius al V-lea a murit în anul 1572, la 68 de ani. În 1712, a fost în mod oficial declarat sfînt. (C. Gh.)
Lasă un răspuns