Sinaxar romano – catolic: Pomenirea Sfintei Emma
Rugăciunea este ascultată în tot locul, dacă se face cu credință. Acest lucru l-a explicat Sfîntul Ioan Gură de Aur: „Sfîntul Pavel nu s-a rugat în biserică, ci închis în temniță și cu picioarele în butuci. Nu ședea drept, nici nu și-a plecat genunchii. Că nu putea să stea altfel în butucul în care-i erau prinse picioarele. Ci, de vreme ce se ruga cu credință, zăcînd în temniță, s-a cutremurat temnița, și lanțurile celor legați au căzut și pe străjerul temniței l-a adus la credință. Ezechia, regele, nu stătea în biserică, nici nu-și pleca genunchii, ci, culcat pe pat și zăcînd în boală, s-a întors spre perete. Dar, de vreme ce cu căldură și cu suflet umilit a chemat pe Domnul, cuvîntul cel hotărît asupra lui spre moarte a fost schimbat și a primit bunătatea cea dintîi și lungimea vieții, cu adăogirea anilor, iar toată cetatea a primit mîntuire de vrăjmași.
Asemenea și tîlharul, deși era răstignit pe cruce, cu puține cuvinte a cîștigat Împărăția cerului.
Proorocul Ieremia a fost aruncat în groapă, dar s-a rugat lui Dumnezeu și l-a auzit pe el. Daniil a fost dat în groapă, spre mîncare leilor, însă a chemat pe Dumnezeu și s-a mîntuit. Iona s-a rugat lui Dumnezeu în pîntecele chitului. Și acum, mulți s-au slobozit cu rugăciunea din multe primejdii și răutăți, cu ajutorul lui Dumnezeu. De aceea, fraților, să nu căutăm loc de rugăciune, nici să grăim rugăciunea cu cuvinte lungi și împodobite, ci, precum Cananeanca zicea: «Miluiește-mă că fiica mea rău se îndrăcește.» Așa, și tu, să zici: „Doamne, miluiește-mă!” Deși acest cuvînt este mic, el cuprinde un noian al iubirii de oameni a lui Dumnezeu. Că, unde este mila lui Dumnezeu, acolo este tot binele. Oriunde ești, așa să zici: «Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul!» Și chiar de nu-ți vei mișca buzele, atunci să strigi cu mintea. Căci, și tăcînd, te va auzi Dumnezeu și, fiind tu însuți biserică, apoi nu căuta loc de rugăciune.
Moise a fugit din Egipt, dinaintea lui Faraon; marea îi era înainte și Faraon în spatele lui, iar el la mijloc. Mare strîmtorare avea și nu-i era lui cu putință a se ruga lui Dumnezeu. Însă, i-a zis Dumnezeu lui: «Ce strigi către mine?» Asemenea, și cei trei tineri, care au fost aruncați în cuptor, s-au rugat: și rugăciunea lor a stins văpaia și legăturile lor le-a dezlegat și i-a scos pe ei vii și i-a arătat preaslăviți. Și Iov, pe gunoi s-a rugat și l-a înduplecat pe Dumnezeu.
Dacă ispita ar năvăli asupra ta, să scapi la Dumnezeu și să te rogi, Lui, ca să te izbăvească. Că Dumnezeu este pretutindeni și aproape de tine, iar el îți va spune: „Iată-mă!” Încă nu-ți vei sfîrși rugăciunea și Acela îți va da vindecarea, de-ți vei curăți mintea de patimile cele spurcate. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns