Comportamentul fără discernămînt de cele mai multe ori pricinuiește mai mare rău decît comportamentul celor foarte nebuni, care sparg capete, deoarece cei fără discernămînt cu cuvintele lor tăioase rănesc inimi sensibile și de multe ori le rănesc de moarte (duc sufletele la deznădejde).
Precum foarte rău face și noblețea lumească care se preface, pentru că te poți înșela, îți deschide inima și în cele din urmă îți spulberă evlavia în omul lumesc, care nu știe ce înseamnă evlavia.
Nici să nu pierdem vremea noastră fără scop, dojenind duhovnicește pe oamenii care se odihnesc în discuții lumești și rostesc moduri de exprimare egoiste.
Cu oamenii cunoscuți e bine să luăm aminte în discuții, căci dacă nu există un subiect comun de discuție se începe duhovnicește și se sfîrșește în bîrfă femeiască. Și nu numai că pierdem vremea, ci pierdem și sufletul nostru cu judecata, deși nu avem nici un drept să judecăm pe nimeni, nici oameni, nici situații, ci, dacă putem, să ajutăm într-o situație după discuția noastră îndurerată. Nici pe morți nu trebuie să-i osîndim, deoarece sufletele tuturor oamenilor sînt, din fericire, în mîinile lui Dumnezeu. Astfel procedînd, vom afla mila.
Acela pe care trebuie să-l judecă cu asprime, și avem tot dreptul, este pe noi înșine. Dacă nu ne vom pedepsi noi pe noi înșine în viața aceasta pentru greșelile ce le-am făcut și dacă nu vom tăia și relele noastre dorințe, ele ne vor chinui veșnic.
Prin urmare, nu ne este absolut necesar să știm cînd va fi a Doua venire a Domnului, deoarece atunci cînd moare cineva se judecă potrivit cu starea în care l-a găsit moartea.
Lasă un răspuns