Singuri acasă

Copii cu responsabilități de adulți

• sute de copii din județul Bacău trăiesc singuri, după ce părinții lor au plecat să muncească în străinătate n Direcția Județeană de Protecția Copilului a înregistrat la acest moment peste 1500 de cazuri de copii cu părinți migranți n numărul lor ar putea fi mai mare deoarece nu toate primăriile și-au anunțat statisticile n două treimi din cazurile înregistrate merg la grădiniță sau la școală n printre instituțiile de învățămînt „fruntașe” la acest capitol se numără Colegiul „Henri Coandă”, unde 19 la sută din numărul total de elevi provin din familii de migranți

Conform unor statistici de ultimă oră ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copiilor (ANPDC), circa 60.000 de copii din toată țara au fost lăsați acasă de părinții plecați să muncească în străinătate. Potrivit spuselor secretarului de stat Bogdan Panait, numărul acestora ar fi de fapt mult mai mare, dat fiind faptul că numeroase primării nu și-au transmis la timp situațiile. Cele mai multe cazuri de micuți privați de grija părintească se înregistrează în Moldova, în zonele Bacău, Neamț și Suceava.
în județul nostru, au anunțat reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), se găsesc 1.518 minori cu unul sau ambii părinți duși la lucru peste hotare. „27 de localități nu ne-au comunicat datele la timp, iar opt nu au pe raza lor asemenea cazuri. Majoritatea acestor copii au vîrsta cuprinsă între 2 și 14 ani, iar două treimi dintre ei frecventează o formă de învățămînt. 1.268 au fost lăsați în grija bunicilor, 199 stau la rudele apropiate, iar de 51 se ocupă alte familii”, a precizat purtătorul de cuvînt Alina Iftode.

Traume posibile

Specialiștii avertizează asupra traumelor produse micuților de separarea de cele mai apropiate ființe și recomandă o mai profundă implicare în aceste situații a familiei dar și a școlii. „Copiii ai căror părinți sînt plecați pentru multă vreme din țară prezintă probleme asemănătoare cu ale copiilor cu părinții divorțați sau aflați în conflict și ale celor abuzați ori abandonați. Trauma iese la iveală abia la pubertate și adolescență, cînd comportamentul poate lua forma abandonului școlar, vagabondajului, teribilismului manifestat de pildă prin consum de alcool sau droguri, tentativelor de sinucidere sau depresiilor. Micuții lăsați cu bunicii sînt totuși cazuri fericite. Există situații în care persoanele cu care rămîn copiii sînt interesate mai ales de banii primiți din străinătate și mai puțin de copii, iar cînd banii întîrzie, dezinteresul acestora față de micuți se poate solda și cu aducerea lor la noi”, a avertizat asistentul social Dorina Jipa, șefa Centrului de Consiliere și Sprijin pentru Părinți și Copii din cadrul DGASPC.

„Henri Coandă” are peste 200 de elevi din familii de migranți

Una dintre instituțiile de învățămînt foarte afectate de acest fenomen al migrației este Colegiul „Henri Coandă”. La nivelul anului școlar 2005 – 2006, 19 la sută (201 din 1094) dintre elevii acestei unități școlare proveneau din familii cu părinți migranți. Prof. Maria Rotilă, șefa Comitetului diriginților din colegiu, și psihopedagogul Fănica Munteanu, consilier școlar, au realizat un proiect cu caracter permanent cu titlul „Singuri acasă. Relația Școală – Familie”, prin care școala își asumă, atît cît e posibil, rolul de familie pentru acești elevi. Una dintre măsurile întreprinse de colectivul de cadre didactice al școlii a fost implicarea lor în activități extrașcolare care să le ofere sentimentul apartenenței la o familie. „Este o problemă sensibilă. Noi vrem să-i ajutăm să nu se simtă discriminați. Nu ei poartă vina că li s-a furat copilăria dar nici școala”, a declarat Nadia Voicu, directorul Colegiului „Henri Coandă”.

Cap de familie la 15 ani

Aproape 50 de elevi cu vîrste între 15 și 18 ani ai Colegiului „Henri Coandă” locuiesc singuri de cîțiva ani. Vîrsta adolescenței este pentru ei vîrsta marilor responsabilități. Ambii părinți le sînt plecați la muncă în străinătate. Griji de adulți precum plata întreținerii și a facturilor de tot felul sînt pentru ei preocupări cotidiene. Unii pot să fie recunoscuți după ochi, spune conducerea colegiului, „ochii lor sînt triști. Viața îi maturizează”. Consilierul școlar al Colegiului „Henri Coandă” a organizat cu acești elevi întîlniri în care să-i învețe cum să-și administreze banii și timpul, viața personală, cum să relaționeze cu bunicii. Ceea ce nu le poate oferi școala este însă afecțiunea părintească. „Noi îi învățăm cum să se gospodărească, cum să-și programeze activitatea de învățare. dar marea lor problemă este că au nevoie să comunice cu un adult pentru că acasă nu au cu cine să discute. Mulți vin la cabinet și spun: «âmi lipsește sfatul mamei». Ei au nevoie de sprijin în maturizarea socio-afectivă”, a declarat Fănica Muntean. Cordonatoarele proiectului i-au încurajat pe elevi din colegiul să invite la ei de sărbători pe copiii fără familie. „Atunci se simt ei singuri, de fapt. Noi încercăm ca ceilalți elevi să conștientizeze că acești copii au nevoie de afecțiune”, a declarat consilierul școlar al Colegiului „Henri Coandă”.

Singur, în grija unui părinte alcoolic

Din investigația făcută de coordonatoarele proiectului la nivelul instituției de învățămînt, ceilalți 157 de elevi proveniți din familii de migranți au rămas în România în grija unuia dintre părinți, a unui tată vitreg, a fraților mai mari, a unor rude de gradul a doilea sau în grija vecinilor. Uneori, aceste situații înseamnă tot singurătate pentru copil. „De regulă tații, cei care au rămas acasă cu copilul, nu lucrează și se bazează pe banii trimiși de mamă. Se apucă de băut și copilul e tot singur, numai că are o problemă în plus”, a exemplificat consilierul școlar Fănica Muntean.

„Stranierii” sînt cu studii medii

Menajeră, însoțitor persoane vîrstnice, ospătar, șofer, babysitter, acestea sînt „profesiile” pe care le practică în străinătate părinții „migranțI’ ai elevilor de Colegiul „Henri Coandă”. Din declarațiile copiilor lor, „stranierii” au majoritatea studii medii. Din cele 201 cazuri, 130 au răpuns „nu știu” la capitolul „ocupația părinților”. „Nu știu dacă merită să-și sacrifice familia pentru bani. Părinții trrebuie să fie aproape de copii. Sînt însă și cazuri în care altă soluție nu există”, a mai spus Fănica Muntean.

„Nu mai pot!”

Profesorul psihopedagog al Colegiului „Henri Coandă” spune că numărul cazurilor de copii lăsați singuri acasă de părinți plecați la muncă în străinătate a crescut începînd cu anul 2000. Unele cazuri sînt dramatice. Consilierul școlar a povestit un caz al unei eleve care absolvit deja Colegiul „Henri Coandă”. Locuiau într-un cămin de nefamiliști. Mama a plecat și a lăsat în grija tatălui, alcoolic, adulterin, și a fiicei adolescente un copil de șase luni. „A venit la mine și mi-a spus: «doamna profesoară, nu mai pot!». Mi-a fost teamă să nu facă vreun gest radical. Era în an terminal. Avea în plus responsabilitatea creșterii acestui copil. Am luat legătura cu mama, dar n-a putut veni. S-a întors după cîțiva ani și au reușit să iasă din căminul acela, să-și cumpere un apartament. Nu știu în ce lume trăiți dumneavoastră. Dar aceasta e realitatea. Plecase pentru că nu aveau altă soluție. Nu e nimeni de condamnat. Nici părinții, nici școala. Asta e societatea în care trăim”, a încheiat consilierul școlar al Colegiului „Henri Coandă”. (Laura HUIBAN, Alin LEANCĂ)ăm să nu se simt

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!