„Sînt însă studii făcute în străinătate care demonstrează că amoniacul ne afectează. Noi nu putem vorbi decît despre riscuri. Este logic că poluări…

CITAT:
„Sînt însă studii făcute în străinătate care demonstrează că amoniacul ne afectează. Noi nu putem vorbi decît despre riscuri. Este logic că poluările produc efecte nocive asupra organelor. Au loc niște mutații, dacă nu la individul respectiv, la generațiile următoare” – dr. Antoaneta Dobreanu, șefa Serviciului Evaluarea Factorilor de Mediu și Avizare – Autorizare Sanitară din cadrul ASP.

Poluarea cu amoniac ne distruge sănătatea, dar nu oficial

Cătălina CHIFU

Nici un studiu nu poate să spună clar în ce măsură ne afectează sănătatea poluările constante cu amoniac. ASP preferă să vorbească de riscuri și nu de cazuri concrete de îmbolnăviri ca urmare a expunerii la amoniac. Conducerea Gărzii de Mediu condamnă lipsa de implicare a instituțiilor cu responsabilități în acest sens care permite poluatorului să depășească, în voie, limitele maxime admise la emisii. Dacă punctul de vedere al ASP ar fi fost unul tranșant, autorizația de mediu eliberată combinatului Amurco ar fi fost mult mai aspră. Mai mult, dacă s-ar demonstra că poluările afectează sănătatea, fapta ar fi penală, iar poluatorul ar risca chiar închisoarea.

Autoritatea de Sănătate Publică, instituția care ar trebui, conform legii, să evalueze și să monitorizeze starea de sănătate a populației, să identifice principalele probleme de sănătate publică, dar și să aloce resurse în ameliorarea stării de sănătate, ezită să dea un verdict clar în ceea ce privește efectele poluării cu amoniac asupra sănătății băcăuanilor. Mai mult decît atît, de cîțiva ani buni, ASP nu mai face nici măsurători ale emisiilor în atmosferă și nici nu le mai analizează pe cele făcute de Agenția pentru Protecția Mediului. „Din 2003, nu mai avem aparatură. Oricum, măsurătorile noastre nu erau concludente, se făceau doar aici, și de aceea s-a renunțat. Probabil că s-a uzat și aparatura și nu s-a pus problema achiziționării alteia noi. Activitatea a fost preluată de Agenția pentru Protecția Mediului. într-o vreme, aceasta ne trimitea spre analiză rezultatele măsurătorilor. Acum, doar dacă e ceva deosebit și atunci întrebăm la dispensarele din zonă dacă sînt reclamații sau dacă s-a întîmplat ceva. în general, se reclamă disconfortul și se observă o creștere ușoară a cazurilor de rinite și conjunctivite”, spune dr. Antoaneta Dobreanu, șefa Serviciului Evaluarea Factorilor de Mediu și Avizare – Autorizare Sanitară din cadrul ASP. Ultimele studii legate de efectele poluării cu amoniac asupra sănătății s-au făcut prin 2000, de Institutul de Igienă de la Iași. însă nici acestea nu sînt foarte concludente și precise și nici nu arată o creștere semnificativă a unor boli. Singurele dovezi că amoniacul este un factor major în declanșarea sau agravarea unor afecțiuni și cauza creșterii mortalității și morbidității se găsesc în studii făcute de alte țări, după cum recunosc cei de la ASP. „La noi nu se poate vorbi de o creștere a afecțiunilor respiratorii, de exemplu. Studiile celor de la Iași nu au fost foarte concludente. Nu se poate spune cu certitudine că amoniacul ar fi cauza creșterii unor afecțiuni, nu e doar un factor la mijloc. Contează și dacă bolnavul este fumător, dacă mănîncă sănătos, dacă e stresat sau are condiții de trai necorespunzătoare. Sînt însă studii făcute în străinătate care demonstrează că amoniacul ne afectează. Noi nu putem vorbi decît despre riscuri. Este logic că poluările produc efecte nocive asupra organelor. Au loc niște mutații, dacă nu la individul respectiv, la generațiile următoare. în timp, poate să apară o creștere a incidențelor bronho-pneumopatiilor cronice obstructive, se accentuează crizele de astm, afecțiunile respiratorii, dar și bolile de ochi. Poluarea cu amoniac poate să ducă și la agravarea bolilor cardio-vasculare și insuficiențe cardio-respiratorii. Grupele de vîrstă predispuse sînt copiii și vîrstnicii”, mai spune dr. Dobreanu.

Bolile profesionale au dispărut ca prin minune

De ani buni de zile, Amurco sau fostul Sofert nu mai raportează la ASP nici cazuri de îmbolnăviri profesionale. De altfel, conducerea Amurco a susținut, în repetate rînduri, că amoniacul nu este un factor nociv nici pentru populație, dar nici pentru angajații combinatului. Ultimele raportări privind îmbolnăvirile profesionale cauzate de amoniac datează din perioada 1983-1986. Atunci au fost constatate trei intoxicații cu amoniu, mai multe iritații ale căilor respiratorii, cazuri de astm bronșic, rino-faringite și alergii respiratorii. „De atunci, ASP nu a mai fost sesizată de combinat și nu s-au mai semnalat îmbolnăviri profesionale”, spune Anda Dumitrescu, purtătorul de cuvînt al ASP. Tot aceasta arată însă că, în cazul depistării unor boli profesionale, angajatorul este obligat de lege să facă investiții la locul de muncă pentru a preveni noi îmbolnăviri, un motiv suficient de bun, pentru unele societăți, de a „uita” să raporteze bolile profesionale.

Dacă s-ar demonstra efectele nocive ale poluării, fapta ar fi penală

în ceea ce-i privește pe cei de la Garda de Mediu, lucrurile sînt clare: ASP ar trebui să arate mai mult interes față de sănătatea populației și mai ales să sprijine instituțiile de mediu în demersurile de combatere a poluărilor. „ASP spune că nu sînt influențe asupra sănătății și nu există cazuri dovedite de îmbolnăviri. Dacă o autoritate cu competențe în domeniu îți dă un asemenea răspuns, nu știu ce să mai zic. Este grav că ASP nu se implică să demonstreze efectele pe care le are amoniacul asupra sănătății. Dacă s-ar demonstra, poluarea ar constitui infracțiune, iar pentru poluare s-ar da urmărire penală și s-ar face chiar pușcărie. Așa, fapta este contravenție și se sancționează cu maxim un miliard. Cu o amendă nu rezolvi problema. Punctul de vedere al ASP s-a cerut și în momentul autorizării Amurco. Dacă instituția ar fi venit cu un studiu că emisiile de amoniac ne afectează sănătatea, autorizația eliberată ar fi conținut condiții mult mai drastice, termene de conformare mai scurte și s-ar fi impus mai devreme monitorizarea on-line la coș, nu la finalul planului de măsuri. Dar ar fi trebuit demonstrate efectele nocive ale poluării, aveam nevoie de probe pe care ASP nu le deține”, spune Titi Secară, comisarul șef al Gărzii de Mediu.ții băcăuanilor. Mai mult decît atît, de cîțiv

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!