• aceasta este întrebarea care plutește pe buzele celor care l-au cunoscut pe omul de afaceri Gheorghe Haidău • în mașina patronului Infobac s-au descoperit 150.000 de euro
Gheorghe Haidău, cunoscut om de afaceri din Bacău, a decedat la București, într-o cameră de hotel, și medicii legiști au confirmat că moartea a survenit prin spînzurare. Așa cum „Ziarul de Bacău” a informat în ediția de ieri, Gheorghe Haidău, în vîrstă de 40 de ani, a fost descoperit mort în după-amiaza zilei de marți, în baia camerei 640 a Hotelului „Turist”, din Capitală. Potrivit unui raport întocmit de Inspectoratul General al Poliției București, Gheorghe Haidău era spînzurat cu un cablu electric. Anchetatorii au găsit în cameră mai multe bunuri personale, 105 dolari, 140 de euro și 15 milioane de lei. De asemenea, în autoturismul SAAB al omului de afaceri, aflat în parcarea hotelului, s-au descoperit 150.000 de euro, peste 41 de milioane de lei și acte ale firmei Dogamus, la care Haidău era administrator. Cazul este investigat de Poliția și Parchetul Tribunalului București.
Daniela Haidău, soția decedatului, a plecat ieri la București pentru a îndeplini formalitățile de aducere a cadavrului la Bacău. Gheorghe Haidău urmează a fi înmormîntat sîmbătă, la Cimitirul Central. Acasă au rămas doar soacra, Rodica Popa, fiica, Georgiana, în vîrstă de 12 ani, și alte rude apropiate. Mai este așteptat să sosească din Anglia, unde se află în tabără, și fiul soților Haidău, Daniel, de 16 ani. Rodica Popa povestește că ginerele său a plecat la București luni, la ora 5.30. Luni dimineața, la ora 5,00, Haidău și-a așteptat la gară fetița, care s-a întors din tabără de la mare. Apoi a plecat să rezolve niște afaceri în București. „A sunat-o pe Daniela în jurul orei 15,00 și i-a spus că mai stă la București, că are mai multă treabă de rezolvat”, povestește, cu ochii în lacrimi, Rodica Popa, soacra celui decedat. În aceeași după-amiază, Georgiana a vorbit și ea la telefon cu tatăl ei. „Nu mi s-a părut deloc supărat. Dimpotrivă, părea vesel și mi-a zis că abia aștepta să se întoarcă acasă”, ne-a spus fetița, care se juca ieri cu cățelul, părînd să nu realizeze tragedia din jurul ei. Asta poate și din cauză că, în apartamentul familiei Haidău, nu erau ieri decît bunica, nepoata și cîteva rude și nu se simțea agitația înmormîntării. Rodica Popa ne-a povestit că nimeni din familie nu a sesizat în ultima perioadă vreo modificare a comportamentului lui Gheorghe Haidău. Femeia nu crede ca ginerele ei să fi avut dușmani, deoarece „ajuta pe oricine venea la el”.
„Mi-aș da și viața să aflu de ce s-a spînzurat”
Una dintre ultimele persoane care au discutat cu Gheorghe Haidău pare să fie Eugen Melinte, asociat în cîteva afaceri cu decedatul. El spune că a plecat luni dimineață împreună cu Haidău la București, pentru a pune la punct unele afaceri. „În aceeași zi, la ora 11.00, – povestește Melinte -, am semnat împreună un contract la o firmă, după care el a plecat la reprezentanța firmei Mitsubishi cu mașina mea, pe care a lăsat-o la reparat. Cu el a luat și actele mele. Ne-am reîntîlnit apoi, după care ne-am despărțit, pentru că el avea afaceri pe la unele ziare din București și eu aveam de negociat niște contracte”. Cei doi au mai vorbit la telefon în jurul orelor 18.00, cînd și-au dat întîlnire în fața Casei Scînteii. Pînă la ora 19.00, cînd ar fi trebuit să se revadă, Melinte l-a mai sunat, dar fără succes. Haidău nu a mai apărut la locul stabilit, dar nici nu a răspuns la telefon. Asociatul lui Gheorghe Haidău s-a cazat la Hotelul Erbașu, singurul care l-a primit, fără acte, la orele 21.00. S-a întors la Casa Scînteii să-l mai caute, dar nu l-a găsit.
A doua zi, marți, Melinte spune a început să-și caute asociatul la hotelurile Lebăda și Flora, unde „trăgea de obicei”. Pentru că nu l-a găsit, a luat hotelurile „la rînd” și, la ora 11.00, i-a văzut mașina în fața hotelului „Turist”. La recepție a aflat că Haidău se cazase aici cu o zi înainte, în intervalul dintre orele 14.00 și 15.00. Imediat a fost anunțată Poliția. Melinte povestește că a urcat la cameră împreună cu polițiștii: „Ușa era încuiată pe dinăuntru de două ori și cheia era în ușă. După ce ușa a fost spartă, cineva a intrat și a împins cu degetul ușa de la baie. Corpul era pe jos… căzuse. Avea bustul dezbrăcat și cămașa era pe patul din dormitor. Era îmbrăcat numai în pantalonii de oraș. Am constatat ulterior că din mașină nu luase nimic”, spune Melinte. Eugen Melinte nu are nici o explicație pentru moartea asociatului său: „Mi-aș da viața să aflu de ce a făcut asta. Datorii n-avea la nimeni. În afaceri eram ca niște frați, dar nu mi-a zis nimic”. Melinte mai povestește că, luni, Haidău „era optimist, avea un tonus bun. Nu știu să fi fost bolnav, dar, de ceva timp, se plîngea de dureri crunte de cap”. Suma găsită de anchetatori în mașina victimei nu îl surprinde pe Melinte, deoarece Gheorghe Haidău „era un om care tot timpul avea bani la el. Era un om de afaceri potent, care putea avea orice sumă. Banii găsiți sunt o sumă modică”. Pentru viitor, Melinte și Haidău plănuiau să facă împreună un abator.
Cine era Gheorghe Haidău
Gherghe Haidău era cunoscut în Bacău ca un prosper și serios om de afaceri. El deținea firmele Infobac și Dogamus, unde era asociat și cu soția sa, Daniela. Cea mai cunoscută afacere a sa era comercializarea hîrtiei, a lemnului, dar și prelucrarea lemnului. Deținea o fabrică de cherestea la Toplița, dar și o firmă de transporturi. Acum aproximativ doi ani a investit cîteva milioane de dolari în ceea ce unii au considerat „afacerea vieții sale”: o fabrică de nutrețuri combinate cu sediul la Buhuși, Nutrivit, alături de care înființase și o fermă de creștere a găinilor ouătoare. Producția de nutrețuri avea foarte mare căutare dar, ca orice afacere în domeniul zootehnic și agricol, recuperarea banilor era o problemă. Surse apropiate lui Haidău ne-au declarat că, în urmă cu cîteva luni, el avea de recuperat aproape un milion de dolari numai de la Avicola Iași. Gheorghe Haidău avea afaceri, tot în domeniul agricol, și în Insula Mare Brăilei. Deținea și un important pachet de acțiuni la Fabrica de hîrtie „Letea” Bacău. El s-a implicat cîțiva ani și în susținerea dansului sportiv din România și a înființat în Bacău un club de dans particular, dar a finanțat și Federația română de dans sportiv. În 1997 a inițiat un concurs de dans sportiv, la Bacău, „Distinct Open“, care a adunat la fiecare ediție peste 600 de participanți din mai multe țări ale lumii.
Una peste alta, un prosper om de afaceri, cunoscut în tîrg pentru seriozitatea sa, atît în ceea ce privește relațiile comerciale, cît și cele de familie.
Ce cred oamenii de afaceri și prietenii?
Sergiu Sechelariu, secretar de stat în MLPTL, acționar majoritar la SC Conimpuls SA,: „L-am cunoscut foarte bine, chiar i-am executat niște lucrări. Bacăul a pierdut un mare caracter, un om de mare încredere. Vestea a venit pentru mine ca un fulger. Gheorghe Haidău a ajutat foarte multă lume, a sponsorizat cultura și a creat foarte multe locuri de muncă pentru băcăuani. Știu că a avut niște probleme cu cineva care trebuia să-i dea niște bani. Era foarte respectat și apreciat în cercul oamenilor de afaceri și îmi era apropiat. Dacă a avut probleme și ar fi venit la noi, l-am fi ajutat. Cei care l-au determinat să facă asta nu cred că Dumnezeu îi va ierta! E o mare pierdere pentru oamenii de afaceri!”
Ionel Condurat, manager al SC Durimpuls SA: „E o mare surpriză. Era un om deosebit, serios, politicos și un familist convins. Din cîte știu eu, nu a păcălit pe nimeni, era tranșant și nu încerca niciodată subterfugii. Nu cred în varianta sinuciderii, pentru că, din cîte îl cunosc eu, n-a pozat într-un tip labil sau cu probleme deosebite. E o chestie care surprinde lumea afacerilor”.
„Haidău are tabieturile și obișnuințele sale”
Așa l-a văzut ziaristul ieșean I.C.Teodor, într-un interviu apărut în publicația „Oameni și companii”, în anul 2000. Jurnalistul nota atunci: „Ca orice moldovean care se respectă, Gheorghe Haidău are tabieturile și obișnuințele sale, de nezdruncinat. Îi place să se oprească mereu la același hotel și să mănînce numai în anumite restaurante, cele în care s-a convins că meniul și servirea sînt ireproșabile. Nu suportă să-i conducă altcineva mașina, deoarece, cînd stilul de șofat al celui de la volan nu se potrivește cu al său, are mereu tendința de a-i atrage atenția. Cînd, în sfîrșit, am ajuns și la subiectul «afaceri» și am încercat să-l chestionez asupra secretelor reușitei sale, mi-a explicat că filozofia după care se ghidează este mult mai simplă decît pare: important este să respecți afacerea pe care o ai și pe partenerii tăi, să investești în oameni capabili și în care poți avea deplină încredere, să fii corect cu cei din jur și să rămîi mereu cu picioarele pe pămînt. Haidău spune că, probabil, a avut o înclinație înnăscută spre afaceri, pentru că, înainte de 1989, lucra ca responsabil cu aprovizionarea la Fabrica de Avioane din Bacău și drumurile numeroase în vestul țării îi permiteau să încropească un mic comerț cu obiecte aduse de acolo. După Revoluție, a lucrat o bună perioadă de timp la o tipografie privată, dar lipsa perspectivei unor cîștiguri care să-i permită demararea altor afaceri l-a făcut să plece în 1994 și să încerce a se dezvolta pe propriile picioare. Gheorghe Haidău este o persoană care te surprinde prin modul deschis de a fi, uneori dezarmant de sincer, și printr-o amabilitate extinsă dincolo de perimetrul afacerilor și intereselor imediate. Un om pentru care familia e la fel de importantă ca și religia, iar toți cei din jurul său sînt potențiali prieteni și colaboratori”.
Întrebări…
Cauzele gestului lui Gheorghe Haidău rămîn deocamdată necunoscute. Cei care l-au cunoscut pe omul de afaceri sunt mirați de cele întîmplate, mai ales că nu se știe să fi avut datorii care să-l fi împins la sinucidere. Mai mult, fiind corect în afaceri, Haidău nu pare să fi avut dușmani. Se poate pune însă întrebarea de ce, dacă printre tabieturile sale intra și cazarea la același hotel, a ales să se cazeze la „Turist”? Și ce afacere ar fi trebuit să încheie cu cei peste 150.000 de euro, pe care, surprinzător, i-a lăsat în mașină? Dacă avea de gînd să se sinucidă cînd a urcat în cameră, de ce și-a mai stabilit întîlnire cu asociatul? Dacă nu asta a intenționat, atunci de ce și-a lăsat banii în mașină și nu și-a luat cu el haine de schimb? Una dintre ipoteze ar fi că a urcat în hotel fără dorințe sinucigașe, pentru că, altfel, nu i-ar mai fi rezervat loc și lui Eugen Melinte, în aceeași cameră cu el. Ceva s-a întîmplat între ora 18.00, cînd a avut ultima convorbire telefonică cu asociatul său, și 18.30, cînd ar fi trebuit să se întîlnească cu acesta. Aici se mai cuvine o întrebare: de ce nu i-a spus lui Melinte că rezervase cameră la hotel, la altul decît cel obișnuit?
Polițiștii și procurorii sînt singurii în măsură să stabilească ce s-a întîmplat în camera 640 a Hotelului „Turist”. Pînă atunci, totul rămîne la stadiul de speculație.(Nicoleta BICHESCU, Florin POPESCU)
Lasă un răspuns