Onestenii bransati la sistemul centralizat de termoficare din municipiu nu vor avea caldura la iarna, daca nu se vor gasi solutii pentru achitarea datoriilor pe care societatea le are, dupa cum aratat administratorul unic al firmei Termon CT SA, Mircea Cetean-Balanica, in cadrul unei conferinte de presa care a avut loc recent si la care au mai participat directorul executiv Cornel Stefanescu, liderul de sindicat Benone Toncu si alti sefi de compartimente, dar si primarul Laurentiu Neghina.
Administratorul unic a subliniat faptul ca firma de termoficare are datorii de aproximativ 1,6 milioane de lei (16 miliarde de lei vechi) la furnizorul de gaz, 800.000 de lei la bugetul de stat, 100.000 de lei la furnizorul de apa si la alti furnizori si 2,3 milioane de lei catre bugetul local, pentru redeventa, iar aceste datorii pot fi achitate cu sprijinul autoritatii locale, care are si obligatie legala in acest sens. Mircea Cetean a spus ca societatea Termon trebuie privita ca pe “o nevoie sociala”, pentru ca este vorba de un serviciu public, iar sistemul fizic, alcatuit din centralele termice de cartier si din retelele de termoficare, se afla in proprietatea municipalitatii onestene.
Liderii de la Termon au identificat si solutii pentru rezolvarea problemei, acestea fiind acordarea de subventii de la bugetul local, rebransarea la sistemul centralizat a scolilor, spitalului si altor institutii publice, alocarea de fonduri pentru investitii, reducerea redeventei si recapitalizarea societatii, dar primarul Laurentiu Neghina nu a fost de acord cu solutiile propuse, afirmind, despre firma de termoficare, ca este un mort care nu mai poate fi inviat.
“Exista pirghii”, a insistat administratorul unic, Mircea Cetean, in timp ce Neghina a sustinut o alta varianta, afirmind ca “noi cautam solutii sa punem centrale de apartament”, iar SC Termon CT SA ar urma sa fie desfiintata.
Controverse pe tema subventiilor
Administratorul unic al firmei de termoficare, Mircea Cetean, si directorul executiv Cornel Stefanescu au aratat ca, prin lege, pretul platit de populatie pentru energia termica trebuie sa fie mai mic decit cel stabilit de autoritatea nationala in domeniu, iar acest lucru se poate face prin acordarea de subventii de la bugetul local.
Anii trecuti se acordau subventii si de la bugetul de stat, insa banii nu au ajuns toti la Onesti, iar in acest moment exista un proces pe rolul instantelor judecatoresti pentru recuperarea de la statul roman a sumei de 17 miliarde de lei vechi, ca subventii datorate si neachitate. Acum, doar din bugetele locale se mai acorda subventii, insa la Onesti, in acest moment, subventiile sint zero. Primarul Laurentiu Neghina a sustinut ca nu poate aloca subventiile.
“Nu avem bugetare pentru subventii”, a motivat Neghina, aratind ca “nu sint bani alocati” in acest an. “Daca nu are Primaria bani, de unde sa vi-i dea?”, a intrebat Neghina. Insa Mircea Cetean a precizat ca “exista instrumentul rectificarii bugetare”, iar banii pot fi gasiti in urma unei astfel de rectificari. Mai mult, liderii de la Termon au subliniat ca, prin acordarea de subventii, pretul platit de populatie ar fi cu mult mai mic decit cel actual. Dar primarul Neghina a afirmat ca “nici cu subventii de 20 de miliarde de lei pe an nu ar iesi un pret accesibil”.
El a fost contrazis de sefii de la Termon, care au precizat ca pretul actual, de 297 de lei per Gigacalorie, ar putea sa scada pina la nivelul celui practicat in municipiul Bacau, de 150 lei/Gcal, daca se aproba subventii de 20 miliarde de lei pe an.
Conducerea Termon si primarul Onestiului au opinii divergente
Pretul reiesit dupa alocarea subventiilor ar putea sa scada si mai mult daca la sistemul centralizat vor fi rebransate institutiile publice, pentru ca ar creste numarul de clienti, dar si productia de energie termica ar creste, au aratat liderii de la Termon. “Cresterea productiei duce la scaderea pretului”, a sustinut directorul executiv Cornel Stefanescu. Dar atragerea de noi clienti in sistem a fost considerata aproape imposibila de catre primarul Neghina.
“Cum aduci clienti in sistem? Cine vine?”, a intrebat primarul, care nu crede ca onestenii vor renunta la centralele pe apartament pentru a reveni la firma de termoficare. Insa liderii de la Termon au atras atentia ca mai exista si solutia continuarii investitiilor in distributia pe orizontala, prin care consumatorii care au facut economii au ajuns sa plateasca mai putin decit cei cu centrale de apartament.
De asemenea, conducerea Termon a precizat ca redeventa ceruta de primarie pentru exploatarea centralelor si a retelelor, de 5 lei/Gcal, este enorma, comparativ cu alte orase din tara, si “impovareaza populatia, pentru ca se adauga la pret”, dupa cum a aratat directorul executiv Cornel Stefanescu. S-a mai cerut si recapitalizarea societatii, dar primarul Neghina a apreciat ca subventiile, investitiile, reducerea redeventei si recapitalizarea firmei ar insemna costuri mai mari decit cele care ar fi in cazul achizitionarii de centrale de apartament pentru onestenii debransati de la sistemul centralizat.
Totusi, centralele individuale nu pot fi achizitionate in lunile care au mai ramas pina la iarna, motiv pentru care se vor cauta solutii pentru ca Termon sa functioneze si in iarna aceasta. Cu un singur aspect au fost de acord toti cei prezenti la conferinta de presa, si anume faptul ca situatia dezastruoasa in care a ajuns firma de termoficare se datoreaza fostului primar, Emil Lemnaru, care nu a luat masuri la momentul oportun.
“A facut un sistem mort din fasa, iar eu am preluat o povara”, a spus primarul Neghina. “Termon moare de mina celui care l-a nascut”, a apreciat si Benone Toncu, liderul de sindicat de la SC Termon CT SA.
George MARTIN
Virgil a zis
Daca statul acorda subventia restanta,cetateni platesc energia livrata si consumata ,primaria cu aprobarea CL renunta la subventia restanta , societate functioneaza si populatia va avea energia termica necesara .Monttarea de centrale nu este o solutie ,in curand pretul gazelor la personele fizice nu se va mai livra la preturi subventionate.Atentie !Centralele sunt adevarate bombe si se va plati in viitor si taxe de mediu de catre detinatori plus asigurari obligatorii.
Tudor a zis
Si in străinătate se merge pe centrale de cartier. Pentru centrale individuale , taxa de mediu si prețul giga caloriei este mai mare.
gabi a zis
In mai multe orase din Romania s-a renuntat la centrale de cartier, ex. Sibiu.
Cum sa functioneze o societate care produce dar nu poate vinde (nu are cui sa vanda). Probabil daca se fura mai putin, sau deloc (asta iarna sau luat prime), daca Lemnaru ar fi ascultat de cei de la Distrigaz (actual EON)care l-au informat asupra numarului de abonati existent la ei. Si inca ceva:cum sa faci investitii la Termon , proiectat pentru 18.000 abonati, iar in prezent are in jur de 2200. Si daca vreti va mai aduc la cunostinta nereguli de la Termon.
saotome a zis
Solutia europeana este aceea a sistemelor centralizate de furnizare a energiei si de aceea pentru intervalul 2014-2020 cele mai multe finantari europene nerambursabile sunt destinate proiectelor ce vizeaza cresterea eficientei energetice si valorificarea energiilor regenerabile.Cu toate acestea , primarul Neghina , consiliat de pdl-isti , vrea sa inchida TERMON-ul si sa monteze centrale de apartament la cei aprox. 3000 de abonati. Solutia este perfecta si asigura un dublu castig pentru primar si camarila lui. Pe de o parte castiga din vanzarea si montarea celor 3000 de centrale ceea ce inseamna o afacere de peste 6 milioane de EURO, iar pe de alta parte, daca vinde la un pret atractiv centralele de cartier ar mai putea pune in buzunarele proprii inca 10 milioane de EURO.Si dupa toate astea presa aservita- Ora 25, Radio si TV KIT , ne vor convinge ca asta era unica solutie posibila emanata de geniul managerial al primarului.
gabi a zis
Saotome. Sigur nu esti bransat la Termon. La un apartament de 53 m2 am plătit 600 ron/luna caldura+apa calda vanda cei cu centrale de apartament plateau circa 300 ron. Nu am nevoie sa—mi puna primaria centrala . O cumpăr si o montez pe banii mei. Vreau sa fiu lasat sa fac asta. Menţionez ca locuiesc la ANL.