• fenomenul este general la nivelul țării
Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a sancționat zilele trecute cu avertisment aproape 2.200 de societăți comerciale ale căror acțiuni sînt listate pe piața extrabursieră RASDAQ, pentru că nu au depus nici măcar rapoartele financiare aferente anului 2002. Printre ele se numără și cîteva zeci de firme din județul Bacău. După reglementările specifice pieței de capital, depunerea rapoartelor este obligatorie la semestru, dar, după cum se vede, conducerile societăților nu catadicsesc să le depună nici măcar pe cele de sfîrșit de an. În acest fel, CNVM încearcă din nou să facă ordine în firmele care au caracter deschis, în sensul că acțiunile lor se pot tranzacționa pe piețele organizate. Aceasta aduce însă din nou în atenție un fenomen care a luat amploare și anume retragerea masivă a firmelor listate pe piața de capital, iar cele băcăuane nu fac excepție.
Piața RASDAQ a fost o adevărată „gaură neagră” în privința informațiilor
Dorința CNVM de a face ordine pe segmentele pieței de capital este lăudabilă, dar ignorarea reglementărilor are rădăcini adînci. Încă de la început, piața extrabursieră RASDAQ a fost o „gaură neagră” în privința informațiilor. Practic, societățile care au fost cuprinse în Programul de Privatizare în Masă au fost automat declarate deschise, iar acțiunile lor, tranzacționabile pe piața de capital. Odată cu inaugurarea Bursei de Valori și a pieței extrabursiere RASDAQ, a apărut și infrastructura necesară transferului de acțiuni. În primii ani de activitate, multe lucruri s-au făcut pompieristic. Astfel, unele societăți aveau prețuri formidabile la acțiuni, fără ca activitatea lor sau rezultatele financiar-contabile să fie bine cunoscute. În această categorie se înscriau Rafo Onești și Rafinăria Dărmănești, de exemplu. În timp, lucrurile s-au schimbat. Pe de o parte, au intervenit cerințe de aliniere la reglementările din alte țări, iar acolo nu se punea problema ca o firmă cotată pe piața de capital să nu pună la dispoziția investitorilor informațiile legate de activitatea sa. Bursa a avut reglementări relativ clare și obligatorii încă de la început pentru firmele înscrise la cotă. Transparența informațiilor era una dintre ele. Pe de altă parte, au început să iasă la iveală încet-încet problemele cu care se confruntă societățile românești. Astfel, Sofert a fost prima firmă băcăuană retrogradată de la categoria I a Bursei de Valori la a II-a, din cauza rezultatelor economice. Rafo, transferată deja la cota Bursei, a început să raporteze pierderi, la care s-au adăugat datoriile, ceea ce a retrogradat-o pe piața „necotatelor”.
Cît despre piața RASDAQ, aceasta s-a dovedit o adevărată „gaură neagră”, care mai degrabă a adus deservicii noțiunii de piață de capital. Aici firmele nu aveau obligația să raporteze nimic, acțiunile lor erau aproape automat declarate tranzacționabile. În plus, au apărut situații în care piața RASDAQ a fost pur și simplu folosită pentru diverse mașinații. De exemplu, a fost utilizată ca mijloc de a obține integral banii din salariile compensatorii, deși acest lucru nu era permis în alte împrejurări. Toate aceste lucruri au slăbit încrederea în acest segment de piață și au făcut ca și firmele serioase să nu mai prezinte încredere.
Multe firme-fantomă au dispărut de pe piața de capital
CNVM a realizat la un moment dat că piața RASDAQ este în pragul prăbușirii din cauza opacității și a încercat să facă curat. Astfel, a suspendat din tranzacții mii de societăți care avea contract cu un registru de evidență a acțiunilor, iar numărul firmelor băcăuane aflate în această situație era de ordinul zecilor. „De fapt, aceste societăți nu-și mai găseaseau de mult locul în tranzacții și nici nu cred că ar fi trebuit să fie acolo. Acțiunile unei societăți care este, de fapt, un magazin nu au cum să fie tranzacționate. În plus, erau pe piața RASDAQ o groază de societăți care nu s-au delistat din cauza faptului că asta costă bani”, a declarat directorul societății de servicii de investiții financiare Trend SA Bacău, Eugen Bogdan. După această etapă, lucrurile s-au pus cît de cît la punct. De exemplu, au dispărut de pe piața RASDAQ o parte din Agromec-uri, care nici nu aveau ce căuta acolo, sau unele IAS-uri desființate deja. Între timp, RASDAQ a început să fie administrată de o societate privată, așa că reglemntările s-au înăsprit. S-a introdus obligativitatea depunerii unor raportări financiare, a structurii acționariatului în cazul în care interveneau schimbări majore etc. Dacă acestea nu erau respectate, se putea ajunge la delistarea acțiunilor. Dacă pentru firmele de doi bani faptul nu a avut răsunet, pentru firmele care se respectă, cum este cazul Diana Forest sau Subex, acest lucru avea importanță, așa că au ținut cont de el. Dar contextul economic se schimbase deja.
Firmele privatizate nu mai sînt interesate de piața de capital
Clarificările intervenite pe piață au făcut cumva ordine, dar contextul economic a schimbat percepția conducerii societăților asupra pieței de capital. Astfel, în ultimii ani privatizările s-au făcut în ritm accelerat. După privatizare, majoritatea proprietarilor au căutat să evite transparența cerută de tranzacționarea acțiunilor pe piața RASDAQ sau la Bursă. „Noi nu avem cultura pieței de capital, așa cum este înțeleasă ea în vestul Europei. Acolo se impun anumite reguli și cine nu le respectă riscă mult mai mult decît delistarea acțiunilor, riscă discreditarea în fața investitorilor și finanțatorilor. La noi nu este așa. Pur și simplu, proprietarul sau proprietarii nu vor să se știe ce se întîmplă în firma lor. Și asta este valabil nu numai pentru societăți obscure, ci chiar pentru numele sonore din economie”, a declarat directorul Trend. Exemple în acest sens sînt multe. Astfel, Rafo Onești a ajuns pe piața acțiunilor necotate la Bursa de Valori, a fost suspendată petru o AGA oarecare și suspendată a rămas. Uton Onești aproape a dispărut din transferuri după privatizare. Pe piața RASDAQ exemplele sînt mult mai numeroase. După o bătălie crîncenă pentru preluarea unor pachete mari de acțiuni care au dus la concentrarea acționariatului, firma aproape a dispărut din operațiuni, iar recent a fost sancționată de CNVM pentru nerespectarea regulilor de transparență. Deși s-a numărat printre firmele tranzacționate, nici Comixt Moinești nu se mai regăsește în operațiuni după preluare, iar exemplele pot continua. Este cert că numărul firmelor băcăuane care au rămas active pe RASDAQ scade continuu și nu este exclus ca într-un viitor apropiat numărul lor să nu treacă de 10-15. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns