• deocamdată s-au desființat doar două posturi de la Centrul Județean de Cultură, dar este de așteptat ca pe viitor să dispară și alte posturi din statele de funcții • directorilor instituțiilor de cultură li s-a cerut să se încadreze fără excepție în sumele alocate de Consiliul Județean • Neculai Lupu, președintele CJ Bacău, a spus că pe viitor vor fi schimbați și directorii care nu reușesc să facă bani și să țină pe picioare instituțiile pe care le conduc
Activitatea instituțiilor de cultură din județ a fost subiectul de discuție cel mai aprins la ședința de ieri a Consiliului Județean. Departe de toate aprecierile făcute în plen, s-au desprins cîteva idei: șomajul va lovi anumite instituții de cultură, directorii trebuie să se dovedească manageri iscusiți, dacă nu vor să-și piardă scaunele, iar cercetătorii din muzee s-ar putea să nu mai primească de luna viitoare bani pentru activitatea de cercetare.
Discuțiile referitoare la instituțiile de cultură au început în momentul în care s-a ajuns la punctul referitor la schema de personal. Stelian Gherghelescu, directorul Serviciului Resurse Umane din cadrul CJ Bacău, a explicat cîte posturi se înființează la anumite instituții și cîte dispar. Practic, de la Centrul Județean de Cultură vor dispărea două posturi, dar tot aici se vor înființa alte patru locuri de muncă. Un post în plus va apărea și la Ateneu. Pentru că datele statistice nu spuneau foarte mult, Neculai Lupu, președintele CJ Bacău, s-a simțit dator să explice cum stau, de fapt, lucrurile. El a spus că instituțiile de cultură trebuie să se încadreze neapărat în alocațiile bugetare de la Consiliul Județean, în subordinea căruia se află. În plus, el a mai atras atenția că managerii trebuie să încerce să adune bani și din alte surse, așa încît să se descurce cu personalul existent. Altfel, a atras Neculai Lupu atenția, se trece la restructurarea de personal și aducerea unor directori capabili să facă bani. „Nu vrem să mai fim noi pe post de inspectori și să le spunem directorilor ce posturi să desființeze. De la anul, noi le dăm bugetul în care ei trebuie să se încadreze. În două, trei luni vom relua o nouă strategie în instituțiile de cultură, iar dumneavoastră veți spune ce trebuie să facem ca activitatea să meargă. Pregătim un nou mod de a lucra: scoaterea la concurs a manageriatului acestor instituții. Un specialist în cultură nu trebuie să fie neapărat și director. Un director trebuie să fie un specialist în a face bani”, a spus, foarte nonșalant, Neculai Lupu.
Apoi, președintele CJ Bacău a mai spus că insituția pe care o conduce nu mai poate să-i plătească pe cercetătorii din muzee pentru activitatea de cercetare. El a spus că legea nu este foarte clară la acest capitol și nu vrea să existe probleme dacă vine în control Curtea de Conturi. „Ordonanța 57/2002, privind activitatea de dezvoltare științifică, are prevederi foarte clare în această privință, iar muzeele noastre, în care se face cercetare, n-au fost atestate ca instituții de cercetare. Nu ne rămîne decît să așteptăm un alt act normativ care să reglementeze aceste probleme sau să plătim în continuare activitatea de cercetare, dar vom avea probleme sub aspectul legii”, a completat și Traian Milon, secretarul județului. „Altfel vine Curtea de Conturi și trebuie să dăm banii înapoi”, a tranșat lucrurile președintele Lupu.
„Eminescu n-a avut serviciu la o instituție publică și știm cu toții ce ne-a lăsat în urmă”
Apoi, consilierii județeni și directorii instituțiilor publice au fost invitați să-și spună punctul de vedere. Cel mai dornic să se facă „curățenie” în instituțiile de cultură din județ s-a arătat consilierul Miluță Bortă. El a spus că trebuie acordată o atenție deosebită subiectului, pentru că de ani de zile CJ angajează fonduri publice pentru instituțiile de cultură și a cerut ca, înainte de a se da banii, să se facă o analiză atentă a situației. Discursul său a denotat clar dorința ca robinetul cu bani să fie închis, deoarece multe instituții de cultură nu merită atît de mulți bani, nefiind foarte eficiente. „Grigore Tăbăcaru a pus în ’55 bazele revistei Ateneu, și atunci nu avea nimic. Nici redacție, nici calculatoare… Eminescu n-a avut seviciu la o instituție publică și știm cu toții ce ne-a lăsat în urmă. Eu ridic această problemă și las loc la meditații. Noi avem la ce renunța, dacă vrem să le dăm copiilor bruma de lapte și corn pe care le-o dăm”, a afirmat Miluță Bortă. Care a adăugat ulterior că la unele instituții sînt prea mulți specialiști cu studii medii, deși plouă cu absolvenți de facultăți. Miluță Borta a vorbit apoi și de activitatea deloc extraordinară a unor cercetători din instituțiile de cultură, sugerînd că se poate face cercetare și pe cont propriu, la școala de la Măgura sau în altă parte. Important este să apară rezultatele.
Afirmațiile lui au primit o replică dură din partea altor consilieri.
Jean Ciută, de exemplu, s-a întrebat retoric: „adică muzeograful ce să facă, decît să pună exponatul în vitrină, să învețe totul despre el și să le spună celor care vizitează muzeul toate datele pe care le știe?”
La rîndul lui, consilierul Ochenatu l-a pus la punct pe Miluță Bortă, spunîndu-i că și în cei patru ani cît el a condus o instituție de cultură, statul de funcții și activitatea erau aceleași. „Noi trebuie să ajutăm muzeele să existe, pentru că ele ne ajută pe noi să existăm, să ne păstrăm cultura și tradițiile, să nu ne pierdem”, a cerut Ochenatu.
Singurul reprezentant al instituțiilor de cultură care a avut curajul să se ridice și să-și exprime punctul de vedere a fost Neculai Barabaș, directorul Complexului Muzeal „Ion Borcea” din Bacău. „Lucrez de 40 de ani la muzeu. Dacă la înființare aveam patrimoniu zero, acum avem zeci de mii de piese. E drept, ministerul nostru e mai lent. Noi nu raportăm valoric piesele noastre, lucru care se făcea pînă în ’89. Dacă am spune ce valori avem în muzeu, ați înțelege că este vorba de un adevărat tezaur, mai mult decît au acum băncile. E o umilință la care ne supuneți pe nedrept. E jignitor felul în care se vorbește aici despre activitatea noastră”, a încheiat directorul Barabaș.
În apărarea angajaților din muzee și celelalte instituții de cultură a sărit și Dumitru Brăneanu, vicepreședintele Consiliului Județean. „Eu cred că ar fi bine să nu mai tratăm cu superficialitate aceste aspecte. Activitatea culturală e un rău necesar, cum se mai spune. Eu cred că nu alocăm suficiente fonduri acestor instituții, care ne ajută pe noi, ca entitate”, a venit reacția lui Brăneanu.
Simțindu-se vizat, Neculai Lupu i-a replicat imediat subordonatului său. „Nu pot fi de acord cu remarca colegului meu. Deci să fie clar: activitatea culturală este una dintre priorități. Nu le vom desființa niciodată, chiar dacă se termină banii”, a spus președintele CJ.
Să nu se facă o nedreptate
De partea oamenilor de cultură s-a arătat a fi și consilierul Dumitru Bontaș, care a cerut „să scadă cheltuielile de ordin social și să aducem bani mai mulți la cultură”. El a cerut însă ca statele de funcții să fie votate în forma propusă de executiv, „pentru că nu mai are rost să amînăm”.
Impresionat, probabil, de discursul directorului de la Muzeul „Ion Borcea”, președintele Lupu a venit însă cu propunerea să nu se voteze și pentru scoaterea din salarii a drepturilor bănești pentru cei care fac activitate de cercetare. „Pe mine aproape m-ați convins. Să amînăm pînă la ședința din aprilie, cînd dumneavoastră și celelalte instituții să veniți cu lucrări de cercetare, contracte, pentru a nu vă nedreptăți”, a cerut Neculai Lupu. Numai că directorul Barabaș a încercat să-i sugereze președintelui ca CJ să solicite aceste date printr-o adresă direct la minister, lucru care l-a enervat la culme pe Neculai Lupu. „Nu un ministru hotărăște ce face Consiliul Județean. Să fie clar. Un ordin al unui ministru nu-i mai important decît hotărîrea noastră. Trebuie să înțelegeți că noi decidem, fiindcă noi vă dăm bani, sînteți în subordinea noastră”, a strigat Neculai Lupu. Consilierii județeni au votat pentru proiectul de hotărîre. Rămîne de văzut cîți dintre directorii instituțiilor publice vor izbuti performanța de a trăi din banii dați de CJ Bacău, cîți vor fi nevoiți să renunțe treptat la angajați și cînd le va veni și lor rîndul să plece, lăsînd la cîrma muzeelor sau centrelor de cultură oameni oameni de afaceri. (Eduard ADAM)
Lasă un răspuns