Șomerii băcăuani nu mai au chef de muncă

• peste 13.000 de șomeri au ieșit din plata indemnizației de șomaj • munca la negru atrage mai mult decît un serviciu cu forme legale

Fiecare dintre noi este preocupat de ceea ce îi va aduce ziua de mîine. Paradoxal, cei mai dezinteresați de acest lucru sînt chiar șomerii. E drept că majoritatea serviciilor sînt prost plătite, dar decît nimic, tot e bine să ai un cîștig cît de mic. Sînt însă și șomeri care, atunci cînd li se oferă șansa încadrării în condiții legale, refuză, de regulă din motive subiective. În schimb, acceptă să muncească la negru, dar pentru o leafă mai mare. Mai sînt șomeri care acceptă un loc de muncă, dau de greu la serviciu și dau bir cu fugiții a doua zi. E mai comod, se pare, să aștepți bani de la stat, deși ești mereu într-o situație de incertitudine, decît să muncești, fie și pe bani puțini, dar să ai siguranța că-i primești.

Marius Radu are 21 de ani. El a fost prins de inspectorii de muncă lucrînd la negru la firma Crișan și Ion SRL din Bacău. Societatea are ca domeniu de activitate alimentația publică și comerțul. El le-a declarat celor de la Inspecția Muncii că lucrează la firmă din 14 iulie, ca ospătar. „Patronul mi-a spus că mă ține o perioadă în probă și apoi îmi face carte de muncă. Oricum, cîștig mai bine așa decît dacă aș munci cu carte de muncă. Acolo se mai taie din bani pentru impozite. Cît sînt tînăr mai merge, dar mai încolo, pentru bătrînețe, îmi voi face și carte de muncă”, ne-a spus Marius Radu.

La aceeași firmă au mai fost prinși muncind la negru și Cristian Bojoga, care era în probe din 19 iulie, precum și Ion Tărtuță, care le-a mărturisit organelor de control că „muncește fără acte de doar trei săptămîni”.

Vasile Chelaru, de 30 de ani, a fost și el depistat muncind la negru într-o brutărie. „Lucrez aici fără forme legale de angajare de la 1 iunie, dar patronul mi-a promis că îmi va face carte de muncă. A fost singura soluție. Am familie de întreținut și nu aveam de unde să fac rost de bani pentru cei de acasă”, a explicat Chelaru.

Dacă acești oameni tot mai încearcă prin diferite mijlloace să pună ceva pe masa familiei lor, unii nu se străduiesc nici măcar pentru atît. Se mulțumesc cu indemnizația de șomaj, dacă o mai primesc. E drept că cele mai multe locuri de muncă sînt prost plătite, însă mulți șomeri nici nu fac nimic pentru a ieși din situația de criză. Cei mai mulți s-au obișnuit să aștepte cele cîteva sute de mii de lei pe lună, cît reprezintă ajutorul de șomaj. Preferă să trăiască în incertitudine, fără siguranța unui venit lunar obținut prin muncă, decît să pună osul la treabă.

Dacă sînt îndrumați spre un loc de muncă susțin că nu e bun sau că nu le place, ba mai mult, mai doresc și alte foloase pe lîngă acesta. Viorica Găitan din Negri are opt clase. S-a prezentat o singură dată la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Bacău, pentru a se înscrie la Șomaj și de atunci dusă a fost. La fel este și cazul Florinei Amarandei din Ungureni. Și ea are tot opt clase. Aceste persoane, care nu mai dau pe la AJOFM, sînt totuși contactate prin poștă sau telefonic, la vecini sau primărie, pentru că în majoritatea cazurilor nu au nici telefon, și îndrumate spre sediul agenției, curs de calificare sau un loc de muncă. Dar nimic nu-i mai tentează. Poate principalul vinovat este sărăcia cu care s-au obișnuit și din care simt că nu mai pot scăpa. Steluța Ardeleanu, din Bacău, este un alt caz. Ei i s-au oferit două prerepartiții de angajare, dar n-a mai dat nici un semn la instituția care o ocrotește. „În septembrie a fost trimisă la Spitalul Județean Bacău pe meseria de îngrijitor. N-a acceptat. Apoi a fost ghidată spre o firmă, unde trebuia să fie angajată ca femeie de serviciu. Aici nu s-a mai prezentat”, ne-a spus Cornelia Barbu, director managementul pieței muncii la AJOFM Bacău. Marcela Țurcanu a fost și ea trimisă spre repartiție la un loc de muncă, dar nu a mai ajuns acolo. Vasile Chiriac are opt clase și este din satul Poina. „Mi-au spus să mă înscriu la un curs de calificare, da ce să fac eu cu el? În plus, mai trebuia să-mi caut și gazdă să pot sta la Bacău. Și cine îmi plătea mie gazda?”, se întreabă tînărul de 20 ani. Remus Spătariu din Moinești este lăcătuș mecanic și a terminat o școală profesională de construcții. Cu toate că a fost trimis la nenumărate firme, el vrea să lucreze doar în petrol. Sînt însă cazuri în care oamenii ar accepta un loc de muncă, dar numai dacă li mai oferă și altceva. Vasile Leila, din Izvorul Berheciului, caută cu disperare un loc de muncă. „Da, trebuie să-mi dea și o casă la Bacău, că altfel nu mă angajez”, spune omul.

Conform Legii șomajului, persoanele care beneficiază de

indemnizația de șomaj sînt obligate să participe la serviciile de

formare profesională oferite și organizate de AJOFM Bacău.

Șomerii care nu se mai prezintă la cursul de calificare, cît și cei

care-l absolvă și refuză încadrarea în munca oferită sînt obligați să

restituie Agenției cheltuielile de organizare pentru cursul respectiv.

Dacă numărul absențelor nemotivate depășește 10% din totalul

orelor de curs, șomerul va fi exmatriculat, fără a mai avea dreptul la

un nou curs gratuit. El este obligat să restituie cheltuielile efectuate

pînă la data cînd a fost exmatriculat și își pierde totodată și ajutorul

de șomaj. „Ei se pot retrage fără a suporta cheltuielile dacă se

încadrează în muncă sau încep o activitate autorizată, potrivit legii.

Pentru a recupera contravaloarea serviciilor oferite, noi le trimitem

acasă decizii de imputare”, a mai precizat Cornelia Barbu. Pînă în prezent, și-au pierdut indemnizația 135 de șomeri pentru că au refuzat un curs de calificare sau loc de muncă. Șomerilor care își pierd indemnizația de șomaj li se adaugă și circa 13.000 de șomeri care au ieșit din plată, deoarece termenul legal în care putea beneficia de ea a expirat. Și aceștia sînt obligați să se prezinte la serviciul de consiliere pentru a putea urma un curs gratuit și a fi luați în evidență de instituția care-i ocrotește ca fiind în căutarea unui loc de muncă. Șomerii nemulțumiți provin în general din rîndul celora care refuză locurile de muncă. Ei fac numeroase sesizări la AJOFM Bacău sau la București, pentru ca situația lor să fie rezolvată, dar ulterior refuză angajarea pentru că nu se cîștigă prea mulți bani pe acel post. (Claudiu TĂNĂSESCU)