Șomerii de la sate se țin departe de cursurile de calificare

Șomerii băcăuani din mediul rural nu se arată tocmai interesați de cursurile de formare profesională desfășurate gratuit pentru ei de Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM). Fie că pleacă la lucru în Occident, că muncesc cu ziua pe la vecini ori primesc bani la negru de la cîte un patron din zonă cu care nu încheie contracte de muncă, că se descurajează în fața perspectivei navetei sau că s-au obișnuit cu «binefacerile» Legii 416, care le aduce din cînd în cînd ajutorul social sau că, pur și simplu, nu sînt informați din cauza ignoranței proprii ori a autorităților, acești oameni se prezintă în prea mică măsură pentru a urma cursurile Centrului de Formare Profesională de la forțele de muncă.
„La nivelul lunii ianuarie, din 17.000 de șomeri în județ, peste 10.000 aveau domiciliul în mediul rural. în același timp, din cei 1170 de băcăuani fără loc de muncă ce au urmat anul trecut cursurile noastre, numai 350 veneau de la sate”, a declarat purtătorul de cuvînt AJOFM Claudiu Boangiu. Potrivit normelor de ultimă oră, șomerii nu plătesc nimic pentru cursurile agenției și nici pentru transport sau rechizite. De asemeni, pentru specializările căutate pe piața muncii, la absolvirea cursului se asigură și serviciu. „Pentru a mări șansele de angajare a persoanelor din mediul rural, instituția noastră va solicita curînd autorizarea Direcției Muncii pentru cursuri de lucrător în agroturism, mecanic agricol și brutar”, a adăugat reprezentantul Forțelor de Muncă. în acest moment, cursurile la care se pot prezenta șomerii băcăuani la AJOFM asigură calificarea pentru meserii precum coafor-frizer-manichiurist-pedichiurist, zidar-pietrar-tencuitor, dulgher-tîmplar-parchetar, instalator instalații de tip tehnico-sanitar și gaze, confecționer îmbrăcăminte, operator pe computer, ospătar-vînzator în unități de alimentație, zugrav-ipsosar-tapetar-vopsitor, lucrător comercial și tîmplar universal.

Naveta, un efort adesea prea mare

La Secuieni, o comună apropiată de buricul tîrgului, nici măcar tinerii nu se omoară să urmeze acele cursuri care le-ar putea oferi șansa să-și găsească mai ușor un loc de muncă. Adriana Ojog, primarul comunei Secuieni, spune că primăria a făcut tot felul de anunțuri în acest sens, dar lumea preferă în continuare să ia bani fără nici cel mai mic efort. Primarul Ojog ne-a declarat că a observat că, atunci cînd oamenii sînt invitați să muncească, consideră că cineva vrea să le facă cel mai mare rău. „Chiar de curînd am încercat să conving un tînăr să facă ceva pentru a obține o calificare și nici nu a vrut să audă. M-a întrebat ce scop am de mă interesează soarta lui și m-a dezarmat, spunîndu-mi că «știe el guvernul ce face». Cei mai mulți nici nu vor să audă de muncă. Am făcut și anchete sociale, iar unii au ajuns să vîndă ce mai au prin bătătură numai să primească ajutor social. Lor le este mult mai convenabil să nu facă nimic și să primească niște bani, în vreme ce un om care a muncit la CAP ia 600.000 de lei”. Primărița a adăugat că așteaptă cu interes noile reglementări care vor înlocui legea ajutoarelor sociale, întrucît aceasta din urmă a încurajat lenea în Secuieni.
Comuna Livezi este una dintre localitățile rurale cu cei mai mulți șomeri. Primarul Ionel Costea spune că mulți dintre șomerii de azi au lucrat cîndva pe platforma industrială de la Onești și nu vor să mai audă de o altă calificare. „Părerea mea este că ei nu vor să coboare din vîrful piramidei și nu îi interesează altă calificare în afara celei pe care o au. Cred că este și foarte puțin interes din partea lor și nici nu sînt informați. în comuna Livezi sînt și două mari comunități de rromi, care abia ajung la opt clase, și asta pentru că le-au făcut pentru alocație. Această categorie este total neinteresată de calificări. Preferă să muncească pe ici, pe colo cu ziua, nu se aventurează la nici un fel de curs. Eu dacă îi chemam să facă curățenie pe Tazlău, veneau două, trei zile și lăsau imediat armele jos”, a spus Costea.
Naveta este unul dintre motivele de bază care îi dezarmează pe oameni chiar dinainte să înceapă cursurile de formare. Este și cazul celor din comuna Izvoru Berheciului, care resping ideea navetei încă din start, chiar dacă AJOFM le decontează abonamentele după o lună. „Pe 14 februarie au început cursurile pentru domeniul construcții. Cei mai tineri sînt încîntați, dar nu le surîde ideea de a pleca dimineața și a veni seara. în plus, mai spun că, pînă le decontează transportul, nu au banii necesari pentru navetă”, a explicat Tatiana Cristofor, referent social. Tot din motive de navetă refuză locurile de muncă și șomerii din Asău, după cum a afirmat Viorica Lascăr de la serviciul de asistență socială. (Bianca TOMESCU, Alin LEANCĂ)trecut cursurile noastre, numai 350 veneau de la sate”, a declarat purtătorul de cuvînt AJOFM Claudiu B

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!