SPERIAT DE CREȘTEREA EURO, Guvernul scoate pe piață „oferta de vară” la promisiuni

Sistemul de accizare în funcție de cursul monedei euro la care apelează Guvernul a început să creeze tot mai multe efecte negative în economie. Rezultatul este creșterea, la perioade scurte, a prețului la carburanți și, în cascadă, la toate produsele și serviciile de pe piață. Întărirea monedei euro atît față de dolarul american, cît și față de leul românesc, este benefică doar pentru exportatori, știut fiind că 70% dintre vînzările în exterior se fac către spațiul uniunii europene. Acesta este de fapt și singurul avantaj resimțit în economie, reversul medaliei fiind stimularea inflației.

Dacă la începutul lunii februarie un euro echivala cu 28.200 de lei, acum a ajuns la 33.350 de lei. Cursul de schimb leu-euro și actualizarea trimestrială a valorii accizelor calculate în euro și aplicate produselor petroliere a obligat SNP Petrom să majoreze prețurile cu 770 de lei la litrul de motorină și 1.500 de lei la litrul de benzină Premium. Acesta este ultimul episod, de pînă acum, al unui lung șir de majorări de prețuri. Peste toate acestea, nici Guvernul nu a stat cu mîinile în sîn, acciza pe tona de benzină crescînd de la 270 de euro/tonă în ianuarie 2000, la 319,6 de euro/tonă acum. În aceeași manieră a crescut și acciza pe tona de motorină, care acum doi ani era de 105 euro, pentru ca acum să crească pînă la 115 euro pe tonă.

Scumpirile de la SNP Petrom au dat tonul majorărilor de preț la benzinarii particulari, la începutul acestei săptămîni. Litrul de motorină se vinde la stațiile Shell cu 19.500 de lei, la Helios cu 16.500 de lei, la Subex cu 17.300 de lei, iar la Tracorom cu 16.000 de lei. Prețurile au crescut, în medie, cu 1.700 de lei pentru un litru de carburant. Și benzina a suportat același „tratament”, litrul de Premium vînzîndu-se la Shell, Helios și Tracorom cu 22.200, și la Subex cu 22.600 de lei.

Haiducie guvernamentală

Nu doar prețul la carburanți produce efecte catastrofale, ci și explozia costului energiei electrice și termice. Conștient de panta abruptă pe care se rostogolește popularitatea Guvernului PSD, premierul Adrian Năstase a anunțat la ultimă teleconferință că se pune la cale un program pe termen scurt, adică în partea a doua a acestui an și primul semestru al lui 2003, care „să pună împreună toate eforturile pe care le putem realiza pentru a acompania reforma economică cu gradul de suportabilitate a populației”. Năstase a vorbit de măsuri de protecție socială pentru persoanele cu venituri mici, Legea venitului minim garantat, recorelarea pensiilor, indexarea salariilor, ajutoare pentru plata facturilor la întreținere și creșterea alocațiilor de stat pentru copii. Pe de altă parte, prim-ministrul a dat asigurări că programul gigant aflat în pregătire va conține măsuri de asigurare a populației și agenților economici cu energie electrică, gaze naturale, combustibili și lemne de foc.

Năstase mai promite stoparea acțiunilor de evacuare a cetățenilor din apartamente pentru restanțe la plata întreținerii, sprijin pentru înființarea culturilor de toamnă și măsuri pentru ameliorarea stării de sănătate a populației. După ce a anunțat toate aceste măsuri cu impact social (și esență profund demagogică), Năstase a precizat, însă, că se vor aplica „în funcție de resursele financiare pe care le vom avea la dispoziție”. Cu alte cuvinte, planurile vor fi aplicate doar dacă se va întîmpla o minune și vor crește încasările la bugetul de stat. Sau, cel mai probabil, Guvernul va practica cea mai la îndemînă soluție, la care a apelat cu încredere pînă acum: creșterea taxelor și impozitelor. Un fel de haiducie modernă prin care conducerea social democrată înțelege să-i împovăreze din ce în ce mai mult pe cei are aduc cît de cît venituri la buget, pentru a-și asigura sprijinul săracilor și pensionarilor la următoarele alegeri. Pînă acum, Executivul și-a justificat practica scumpirilor mari și dese prin necesitatea alinierii la prețurile internaționale, contextul mondial economic nefavorabil sau prin condițiile „draconice” impuse de organismele financiare creditoare. Niciodată nu au recunoscut autoritățile că dările la stat au crescut și pentru a acoperi stimularea nemuncii prin ciudata și pur româneasca „protecție socială” aplicată după alegerile din 2000.

Deși actuala putere se ascunde în spatele FMI, este lesne de înțeles că acest organism nu se va opune niciodată creșterii taxelor, indiferent de scopul urmărit prin această operațiune. Un exemplu elocvent este creșterea în ultimii ani a taxelor și impozitelor, atît ca număr, cît și ca valoare. Dacă în 2000 agenții economici și populația aveau de plătit 130 de impozite, în anul care a urmat alegerilor generale, acestea au ajuns la 170, iar anul acesta statul percepe 200 de astfel de biruri. Este cît se poate de evident că, pentru a-și pune în aplicare preconizatul program social, Guvernul va avea nevoie de zeci de mii de miliarde de lei, bani pe care va încerca să-i stoarcă tot de la firme și populație. Sau Năstase se va mai stropși la marii investitori străini, care nu binevoiesc să falimenteze prin plata impozitelor impuse de „primitorul” stat român. Asta, în timp ce marile firme românești au învățat de mult că e mai sănătos să păstreze banii, pentru că oricum vin noi eșalonări. (Florin POPESCU)