Spre sclavagism, in zbor

Dupa doua decenii de construire a capitalismului multilateral dezvoltat, ar trebui sa tragem linie si sa vedem unde ne aflam. Si sa constatam ca din punct de vedere economic, politic si social sintem in cel mai mare dezastru posibil.

Prof. dr. Petre Prisecaru, de la Departamentul de Integrare Europeană al Institutului pentru Economie Mondială al Academiei Române, a gasit curajul (caci in ziua de azi iti trebuie curaj pentru a spune lucrurilor pe nume) sa adune intr-un articol numit „Subminarea economică a României: Noi cu ce răminem?” citeva concluzii extrem de interesante cu privire la situatia tarii.

In primul rind, activele strategice ale tarii se afla in miinile unor multinationale straine care an de an transfera profiturile spre tarile-mama in timp ce firmele românesti si populatia au datorii imense in valuta la bancile straine.

Ani de zile, companiile straine au venit in România si au facut profituri imense practicind preturi exagerate pe motiv ca trebuie sa-si asigure riscul de tara. Totusi, la primele semne ale crizei, acestea au refuzat sa-si asume vreun risc si, in loc sa reinvesteasca profitul, au trimis banii acasa, decapitalizind economia.

Astfel, Romania are datorii imense dar nu are si posibilitatea de a le achita deoarece ii lipsesc activele necesare realizarii de venituri, active aflate in propietatea unor companii straine.

In aceste conditii, incotro ne indreptam, in conditiile in care demografia pare sa fie o bomba cu ceas pentru România? Aflate in situatii similare, unele tari au ales renuntarea la democratie, la principiile economiei de piata sau la ambele.

Are cineva curajul sa profeteasca ce se va intimpla cu Romania peste 10 ani?