~3 min lectură 0 comentarii

Stabilizarea dinaintea furtunii

Redacția Ziarul de Bacău

Stefan-Radu1

Ieri dimineață, piața interbancară s-a deschis cu o veste aparent optimistă: cursul euro-leu s-a stabilizat la 4,45 – 4,46. De ce se vor fi bucurând unii de o asemenea „victorie”, nu înțeleg! De la 4,32 la 4,46 înseamnă o creștere de peste 3,2 la sută în mai puțin de o lună de zile. Adică mai mult decât cea mai bună dobândă pe euro pe care o poate obține un deponent pe un depozit anual! Volatilitatea ridicată îi entuziasmează, probabil, pe speculatorii de pe forex, însă produce depresii serioase datornicilor la bănci care au optat, în anii trecuți, pentru creditele în valută. Au ajuns, mulți dintre aceștia, să se roage nu să scadă cursul, cât mai ales să stea locului. Așa că vestea conform căreia „leul s-a stabilizat!” poate fi interpretată ca fiind pozitivă…

Problema reală este trendul. Cei care cred că realitatea poate fi modelată doar de propriile lor dorințe nu vor să accepte că „întărirea” monedei nostre naționale nu a avut fundamente serioase economice, că nu s-a bazat pe restructurarea și eficientizarea producției și serviciilor.

Am „pompat” peste o sută de miliarde de euro în datoria externă (publică și privată) a României, ne-am bătut joc de banii veniți de la cei care muncesc în exterior și singura „creștere” am consemnat-o la șpăgi și comisioane. „Bunăstarea” pe datorie este o iluzie care se răzbună acum.
Cine are cunoștințe minime de analiză tehnică și înțelege mecanismele economice măcar la nivelul unui absolvent de liceu cu bacalaureatul promovat va constata că toate datele din acest moment arată că „stabilizarea” cursului este un fel de „liniște dinaintea furtunii”. Orice stagnare de acest tip se finalizează cu inițierea unui nou trend. Din calculele prezente, direcția pare a fi „în sus”, adică după câteva zile de apatie (și dacă BNR nu intervine în forță, cu cheltuieli greu de estimat pentru cineva din exteriorul instituției păstorite de dl Isărescu) va urma „ascensiunea” spre 4,51 (mai întâi) și apoi (dacă sparge și acest prag) nu se oprește până în 4,56 – 4,58. Abia la acel nivel poate exista o opoziție serioasă și o stagnare reală. Însă cu asemenea curs deja vom avea probleme serioase la nivelul băncilor și al datornicilor. Accentuarea semnalelor negative ar arunca euro către 4,62 – 4,64 lei, ceea ce ar face imposibilă orice analiză pe termen lung.

De obicei nu dau sfaturi. Previziunile pe curs sunt precum buletinul meteo: sunt mai mult statistică și subiectivism în corelarea datelor trecute. Însă vremurile când oficialii BNR spuneau că se tem de o rapidă întărire a leului (și, astfel, ne-ar paște o blocare a exporturilor) au trecut. Probabil că vor trece luni sau ani până vom vedea moneda europeană sub 4,35 lei. Sloganul din 2010 – 2011 „Pariați pe leu!” s-a dovedit a fi un balon de săpun sau o incredibilă oportunitate pentru speculatorii bine informați (de către cine?…). Depinde pe ce parte a „baricadei” v-ați aflat… Acum, fiecare caută soluțiile proprii și ar fi bine să se ferească de sfaturile optimiste ale unor oficiali specializați în comunicarea manipulatorie. În tranzacțiile financiare, este bine să vă pară rău pentru ce nu ați câștigat, decât să plângeți după banii pe care i-ați pierdut!
Ștefan RADU

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.