• proprietarii care plătesc cîteva zeci de mii de euro pentru casele din cartierul rezidențial din Gherăiești riscă să nu poată locui niciodată acolo • punga de gaze naturale descoperită sub imobile se extinde către oraș • autoritățile nu-și mai asumă riscul de a face racordurile la acele locuințe • situația poate scăpa de sub control în orice moment • reprezentanții ANL au decretat stare de calamitate în această zonă
Alarmă de gradul zero în zona cartierului ANL din Gherăiești – Bacău. Rezerva subterană de gaz metan descoperită în urmă cu aproape un an în perimetrul acestui nou cartier rezidențial a început să se extindă către oraș. Constantin Strugariu, șeful Oficiului Teritorial Bacău al Agenției Naționale a Locuinței (ANL), a declarat ieri că în urma unor măsurători făcute de specialiștii de la Distrigaz s-a constatat o extindere a perimetrului unde sînt semnalate emanații de gaz metan. „Punga subterană de gaz metan a avansat pînă dincolo de strada principală de la intrarea în cartierul ANL. Gazele au început să se împînzească prin rețelele subterane de alimentare cu apă potabilă, iar acolo unde au găsit puncte mai slabe au ieșit afară”, a explicat Constantin Strugariu.
Cei mai afectați de această situație sînt proprietarii imobilelor construite aici, care au ajuns deja la capătul răbdărilor. După mai bine de doi ani de amînări și prelungiri a termenelor de finalizare a lucrărilor, proprietarii caselor, constituiți de curînd în asociație de proprietari, au înaintat plîngere în instanță împotriva Consiliului Local și a Agenției Naționale a Locuințelor.
Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacău, a anunțat că o serie întreagă de specialiști încearcă acum să găsească o rezolvare a acestei probleme, de altfel extrem de gravă. „Este greu de spus acum dacă se va mai putea locui în locuința la subsolul căreia a fost descoperită rezerva subterană de gaz metan. Este posibil, totodată, să nu mai fie posibilă nici continuarea lucrărilor de construcție a altor imobile în această zonă”, a precizat, ieri, primarul Stavarache. La rîndul său, viceprimarul Nicolae Onica a explicat că, pînă cînd nu va fi găsită o rezolvare peritinentă a acestei situații, administrația publică locală nu își va asuma răspunderea să finalizeze racordurile la apă, gaz metan și energie electrică. Cu alte cuvinte, oamenii care au plătit fiecare în jur de 40.000 de euro pentru o casă în cartierul rezidențial nu au garanția că vor putea locui acolo. Nu trebuie uitat însă, că fiecare familie plătește lunar rate, cea mai mică fiind de 20 de milioane de lei.
Unde-i buba?
Problemele par să se datoreze unei vechi sonde de extracție care s-a aflat în urmă cu mai mulți ani pe un teren aflat în vecinătatea canalului de pe rîul Bistrița, aproape de ieșirea din cartierul Șerbănești. Ion Butucaru, directorul general al Primăriei Bacău, spune că în urmă cu mulți ani aici a existat o sondă de extracție. Exploatarea gazului metan s-a făcut atunci la o adîncime de aproximativ o mie de metri. Sonda a fost astupată după terminarea lucrărilor de foraje. „Între timp, capacul care a fost pus deasupra locului în care a existat sonda a fost acoperit de pămînt. Măsurătorile făcute de specialiștii de la Distrigaz au dovedit că presiunea subterană din această zonă este de aproape 120 de atmosfere. Este și motivul pentru care resturile de zăcămînt au încercat să își găsească o supapă de ieșire și au migrat către zona Gherăiești”, a explicat Ion Butucaru.
ANL declară stare de calamitate
Constantin Strugariu ne-a declarat că la începutul săptămînii viitoare va purta o nouă serie de discuții cu reprezentanți ai Guvernului, ai Agenției Naționale a Resurselor Minerale și ai Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale pentru a găsi împreună o soluție acestei probleme. „Problema este cu mult mai complexă, iar pentru noi are dimensiunile unei calamități naturale. Este un lucru care nu putea fi prevăzut și pentru care nu poate fi găsit nimeni răspunzător”, spune Constantin Strugariu. Șeful Oficiului ANL Bacău spune că, la o primă estimare, lucrările de foraj în această zonă ar putea costa chiar și cîteva zeci de miliarde de lei. „Problema care se pune acum este legată de finanțarea acestor lucrări. Singura soluție ar fi ca fondurile să vină din partea ministerului”, a mai completat Constantin Strugariu. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns