STATISTICĂ ÎNGRIJORĂTOARE Populația județului îmbătrînește constant

• în județul Bacău, la 100 de bărbați revin 103 femei • acestea

trăiesc, în medie, mai mult cu aproape șapte ani decît bărbații • doar la oraș bărbații le copleșesc numeric pe femei • peste 12 ani, la o mie de adulți vor corespunde 661 de persoane tinere și vîrstnice • în cîțiva ani, bătrînii vor deține o pondere de peste 20 la sută din totalul populației • populația județului scade cu 12.000 de persoane pe an • punctul de cotitură va fi anul 2005, cînd ponderea vîrstnicilor o va depăși pe cea a tinerilor

Este o vorbă, spusă mai ales în noaptea de Revelion, la trecerea dintre ani, sau la aniversări, că „am mai îmbătrînit cu un an”. Într-adevăr, simbolic, fiecare în parte îmbătrînim cu un an. Rău este că, deși ar trebui să fie constantă sau să scadă, vîrsta populației Bacăului este în continuă creștere, fenomen ce are numeroase efecte negative. Cel mai important rezultat, constatat și la nivel național, este scăderea numărului populației active și, de aici, derivă în principal reducerea populației active, cu consecințe directe în scăderea numărului de persoane care contribuie la bugetele de stat, cu precădere la cel a asigurărilor sociale. Rezultă, imediat, că primele victime sînt tocmai pensionarii, al căror număr este în creștere și ale căror pensii nu numai că nu au cum să crească, dar mai și scad. În ciuda indexării pensiilor, inflația iese mereu în cîștig, ceea ce aduce o pagubă reală la teșchereaua vîrstnicilor. Populația județului Bacău, care este acum una dintre cele mai tinere din țară, va îmbătrîni din ce în ce mai mult în următorii ani. Aceasta este concluzia unei analize realizate de către directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău, Eugeniei Harja, conform căreia proiectarea populației pe medii și sexe în perioada 2003-2015 s-a făcut luînd în considerare județul Bacău ca o zonă „închisă”, adică fără a fi luate în calcul plecările sau intrările posibile ale populației în și din județ. Potrivit analizei directorului DJS, se observă că mortalitatea prezintă o anumită stabilitate în timp, mai ales pe perioade scurte. Conform calculelor realizate în perioada 1999-2001, speranța de viață la naștere a băcăuanilor era de 70,58 de ani, diferită pe medii de viață: 71,55 ani la orașe și 69,42 în zonele rurale. Speranța de viață este, totuși, diferită pe sexe, în sensul că femeile trăiesc mai mult ca bărbații: 74,31 ani, față de 67,16 ani. Harja precizează că, în calculul de perspectivă ia în considerare speranțele de viață pe sexe, dar distinct pe cele două medii: 73,43 de ani pentru femeile de la țară, 75,21 de ani pentru femeile de la oraș, 65,92 de ani pentru bărbații de la țară și 68,11 ani pentru bărbații de la oraș.

Pe fondul menținerii unor valori scăzute ale fertilității și natalității, precum și datorită înaintării în vîrstă a generațiilor, „structura pe grupe mari de vîrstă va continua să se modifice în sens negativ”, afirmă Eugenia Harja. Astfel, va scădea ponderea tinerilor, dar va crește ponderea populației vîrstnice. Vîrsta medie a populației va crește de la 36,5 ani la 37,2 ani (^1,2 la sută), creșterea fiind mai puțin pronunțată în zonele rurale, de la 37,1 ani la 37,8 ani (^1,9 la sută) față de urban, de la 35,8 ani la 36,4 ani (^1,7 la sută). Din analizele realizate la DJS, de la o populație de 706.623 de persoane, în 2002, județul Bacău va ajunge la 701.562 în 2010 și la 694.607 în 2015. În 2015, băcăuanii de peste 60 de ani vor însemna 20,4 la sută din totalul locuitorilor județului. „Se constată continuarea fenomenului de îmbătrînire demografică, manifestat ca urmare a reducerii ponderii populației tinere și a creșterii populației vîrstnice”, afirmă Eugenia Harja. Ea estimează că 2005 va fi anul de cotitură, cînd ponderea vîrstnicilor o va devansa pe cea a tinerilor. La nivelul anului 2002, tinerii dețineau 20,3 la sută, iar vîrstnicii doar 18,4 la sută.

Mediul rural cunoaște o evoluție „oarecum mai echilibrată”, opinează directorul DJS, datorită unei natalități mai ridicate și unei mortalități mai ridicate mai ales la persoanele în vîrstă. În prezent, efectivul populației vîrstnice este de 1,8 ori mai mare în rural decît în urban. Astfel, intrările de populație în rural prin naștere compenseză în parte pierderile vîrstnice prin deces. „În schimb, situația este din start defavorabilă în privința raportului de dependență economică, ce se situează în 2002 la 800 la mie față de urban, unde la o mie de persoane de vîrstă activă, 15-59 de ani, revin în medie 471 de persoane tinere și vîrstnice, deci, în general, întreținute. Raportul de dependență economică era în anul 2002 de aproape 1,7 ori mai ridicat la țară decît la oraș. „Acest raport se va modifica ușor, datorită scăderii ponderii celor două grupe de vîrstă extreme și a creșterii grupei adulte”, apreciază Harja. Astfel, se estimează pentru anul 2015 un număr mediu de 661 de persoane tinere și vîrstnice la 1.000 de persoane adulte în mediul rural.

Bacăul este considerat unul dintre județele cu populația cea mai tînără. „Cu toate acestea, din cauza factorilor esențiali care influențează evoluțiile demografice, în viitor se accentuează și la noi fenomenul de îmbătrînire a populației, chiar dacă rămînem în continuare sub mediile înregistrate pe țară”, spune Eugenia Harja. Ea opinează că, dacă s-ar lua în calcul și migrația, fenomenul de îmbătrînire s-ar accentua, pentru că ar fi afectate în sens negativ ratele de dependență economică și dezechilibrele ce deja se manifestă pe grupele de vîrstă.

Populația județului va continua să scadă și în următorii 13 ani, cu un ritm mediu anual de 0,13 la sută, ceea ce echivalează cu o scădere de 12.000 a numărului băcăuanilor. Conform Eugeniei Harja, structura pe cele două medii, urban-rural, va rămîne aproximativ constantă. Se va modifica, în schimb, structura pe sexe, în favoarea celui feminin, de la 50,6 la sută în prezent, la 51,1 la sută în anul 2015. Dacă acum, la 1.000 de bărbați din județul Bacău corespund 1.024 femei, în 2015 se estimează că la 1.000 de bărbați vor reveni 1.047 femei.

Bărbații se lasă, de voie, de nevoie, copleșiți de femei

De foarte mulți ani, femeile depășesc numeric bărbații, proporția

oscilînd în jurul a 51 la sută. „Deși se nasc mereu mai mulți băieți

decît fete, acestea din urmă trăiesc mai mult, depășindu-i în final ca

număr pe băcăuanii de sex masculin”, anunță Eugenia Harja,

directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău. Ea

consideră că pe tot parcursul vieții există diferențe de

comportament între sexe. În timpul copilăriei și adolescenței,

mortalitatea feminină este mai redusă, astfel că, începînd cu grupa

de vîrstă 45-49 de ani, femeile încep să depășească numărul

bărbaților, iar aceeași tendință se constată și la nivel național. Ca

urmare, speranța de viață la naștere este superioară cu peste șapte

ani la femei față de bărbați. Astfel, în județul Bacău, în ultimii ani,

durata medie a vieții la sexul masculin a fost de 67,3 ani, în timp ce

la cel feminin, de 73,7 ani.

La data recensămîntului din 18 martie 2002, numărul femeilor din județul Bacău era de 358.511 persoane (50,6 la sută din total populație), adică 3,2 la sută din numărul total al femeilor din România. Eugenia Harja informează că, dacă în anul 1930 județul Bacău deținea 2,6 la sută din populația țării și tot 2,6 la sută din numărul de femei, în anul 2002 acesta deținea 3,27 procente din populația țării și 3,22 din numărul total de femei. „Între ultimele șapte recensămînte, 1930-2002, populația feminină a țării a crescut cu 53 la sută, în timp ce a județului Bacău, cu 89 de procente”, afirmă directorul DJS. Ea remarcă faptul că în toate regiunile țării proporția femeilor în totalul populației stabile o depășește pe cea a bărbaților. „Tendința de scădere a numărului femeilor, atît pe țară, cît și în marea majoritate a județelor a fost urmare a scăderii numărului total al populației, atît pe seama soldului migratoriu negativ, cît și pe seama sporului natural negativ”, afirmă Eugenia Harja. Dacă pe țară, la ultimul recensămînt proporția femeilor o depășea pe cea a bărbaților în ambele medii, în județul Bacău, în mediul urban erau 51,56 la sută femei (la 100 de bărbați revenind în medie 106 femei), în timp ce în mediul rural, erau de 49,75 la sută femei (la 100 de femei corespunzînd 101 bărbați). În cadrul Regiunii Nord-Est, la mediul urban, ponderi mai ridicate ale femeilor le au Iași, suceava și Neamț. „Numărul femeilor îl depășește pe cel al bărbaților datorită unei supramortalități masculine”, apreciază Harja. Directorul DJS detaliază că, în medie, în județ, femeile reprezintă 44 la sută din numărul total al deceselor. Sexul feminin este afectat în proporție de peste 63 la sută de boli ale aparatului circulator și peste 14 la sută de diverse tumori, la prima cauză de deces mortalitatea feminină fiind mai ridicată decît cea masculină.

Atît dinamica, dar și distribuția populației feminine nu sînt uniforme

în cadrul județului, ca de altfel la nivelul întregii țări. Astfel, față de

recensămîntul din 1990, în martie 2002 creștea populația feminină

în 63 de localități, dintre care una singură avea statutul de oraș,

Dărmănești, în celelalte 24 de localități aceasta fiind în proces de

scădere. De asemenea, îmbătrînirea demografică a populației este mai acentuată la femei decît la bărbați. Astfel, indicele îmbătrînirii

demografice este de 97 la sută la femei și 77 la sută la bărbați. Cea

mai mare disproporție la acest indicator se regăsește la țară, unde

la 100 de fete de 0-14 ani revin 111 femei de 60 de ani și peste, în

timp ce la 100 de băieți de 0-14 ani revin 88 de bărbați de 60 de ani

și peste. La oraș, indicele îmbătrînirii demografice este de 80 la sută

la femei și 62 la sută la bărbați. (Florin POPESCU)