Statul naționalizează acum ce au luat comuniștii cu japca

Averea comunei Zemeș, furată pentru a doua oară

• comuna Zemeș este expropiată de peste 160.000 de metri pătrați de teren

Comuna Zemeș a devenit zonă petrolieră importantă după ultimul război mondial, cînd autoritățile din acea vreme au decis să exploateze zăcămintele din subteran. Pentru că toate terenurile aparțineau ori oamenilor, ori colectivităților, statul comunist a procedat la o naționalizare, dar fără acte. Neculai Dîrlău, primarul Zemeșului, spune că peste 160.000 de metri pătrați de teren, pe care s-au pus sonde și alte acareturi, au fost expropriați din extravilanul și intravilanul comunei. „Exproprierile s-au făcut fără un decret, în anii ’50. Pînă prin 1947, statul plătea arendă pe teren și mai dădea și cotă parte din țițeiul extras”, povestește Dîrlău. El spune că de atunci și pînă acum, cei care au exploatat terenurile petroliere nu au plătit nimic comunei, adică proprietarului de drept. Deși Legea 10/2001 privind retrocedarea terenurilor confiscate de comuniști ar trebui să fie reparatorie, în practică lucrurile stau taman pe dos. Adică statul a luat, tot cu japca, dar cu hotărîre de Guvern, aceste terenuri și le-a dat unei firme – de stat, cum altfel – Societatea Națională a Petrolului (SNP) Petrom.

„E cea mai mare hoție”

Ca să-și recupereze terenul confiscat în anii ’50 de comuniști, Consiliul Local a depus, în ianuarie 2002, la Petrom, 110 notificări, pentru o suprafață totală de 160.000 de metri pătrați. „Ei ar fi trebuit, conform Legii 10/2001, să ne comunice în 60 de zile modalitatea de rezolvare a situației. Răspunsul n-a venit în termenul legal. Un altfel de rezolvare a venit tot de la Guvern, care a modificat Legea 10 în sensul că instituțiile nu mai au dreptul să ceară fostele proprietăți.

Mai mult, însă, Petrom a primit un certificat de proprietate asupra terenurilor în discuție. Documentul a fost emis pe 17 decembrie 2003 de către Ministerul Economiei și Comerțului (MEC), în temeiul HG 738/2003. Un jurist cu experiență ne lămurește însă că HG pe care se bazează emiterea Certificatului este cea de organizare și funcționare a ministerului și, la nici un punct, nu prevede că MEC ar avea printre atribuții stabilirea dreptului de proprietate, așa încît autoritățile trebuie să conteste Cerfificatul la instanța de Contencios și să-l declara nul. Același jurist ne explică faptul că Zemeșul își mai poate obține terenurile de la Petrom. Doar că notificările trebuie făcute de către comună, ca entitate juridică, și nu de către Consiliul Local. Asta ar fi o rezolvare, dar mai este cale lungă pînă atunci. Între timp, la Zemeș este pe cale să se întîmple un caraghioslîc monumental: comuna să fie nevoită să-și cumpere propriile terenuri. Pe scurt, în aprilie 2003, Consiliul Local a cumpărat de la Petrom, cu 400 de milioane de lei, stația de clorinare, stația de epurare ape reziduale. Toate aceste obiective se află pe terenuri administrate de Petrom, dar pe care Zemeșul le revendică. Rețeaua de alimentare a fost făcută în Zemeș cu bani de la Guvern. Pînă să cumpere stația de epurare și cea de clorinare, Petrom livra gratis apa pentru localitate. „Ne dădeau gratis apa, deoarece, din cauza forajelor pe care le-au tot făcut, pînza freatică s-a stricat. Acum, după ce am cumpărat de la ei stația, nu ne mai dau apa gratis. Sîntem nevoiți să cumpărăm terenurile de sub stație. Practic, cumpărăm de la ei pămîntul nostru. Păi, nu-i bătaie de joc? E cea mai mare hoție”, se plînge primarul Neculai Dîrlău. Știe că soluția este tot în Instanță, dar spune că localitatea e săracă și n-are bani să se judece cu Petrom-ul. (Florin POPESCU)