Venitul minim, garantat pe jumătate
Pomana statului, venită sub forma Legii 416/2001 privind venitul minim garantat este din ce în ce mai mare, dar nu pentru că numărul celor fără venituri s-a redus drastic, ci pentru că bugetul este tot mai strîmtorat. În județul Bacău, pentru protecția socială, Consiliul Județean (CJ) a primit aproape 289 de miliarde de lei, bani ce vor fi cheltuiți pe tot parcursul anului pentru asigurarea ajutorului social, ajutorului pentru încălzirea locuinței și susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap. Din suma alocată, CJ a împărțit banii în felul următor: peste 107 miliarde de lei pentru asistenții personali ai celor cu handicap, 100 de miliarde de lei pentru centre de îngrijire și asistență, peste 18,5 miliarde de lei pentru ajutoare pentru încălzirea locuinței și peste 62,3 miliarde de lei pentru ajutoare sociale. Pentru primul trimestru al acestui an, au fost repartizate drept cheltuieli cu ajutoarele sociale aproape 22,8 miliarde de lei. Suma nu este în concordanță cu cererile venite de la primării, deși CJ a cerut autorităților locale să revizuiască și să modifice dosarele privind beneficiarii de venit minim garantat. Solicitările venite din toate localitățile județului se apropie de 44 de miliarde de lei, doar pentru primul trimestru. De acești bani ar urma să beneficieze, în plăți lunare, aproximativ 12.400 de persoane. Comparativ cu anul trecut, numărul beneficiarilor este mai mic cu 2.000 de persoane, dar sumele alocate de la buget au crescut cu peste 13 miliarde de lei, adică cu aproximativ 130 la sută.
Horgești, comuna cu cei mai mulți săraci
Horgeștiul primește pentru asigurarea venitului minim garantat, în primul trimestru, 1,3 miliarde de lei, adică cel mai mult dintre toate localitățile județului, inclusiv dintre orașe. Spre comparație, Buhușiul are de primit cu puțin peste 1 miliarde de lei.
Constantin Bujor, viceprimarul comunei Horgești, spune că suma primită ar fi suficientă. „Din cîte știu eu, cam atît am solicitat pentru plata beneficiarilor de ajutoare sociale”, spune viceprimarul. El ne precizează că, în plată, se află 650 de dosare. „Cei mai mulți beneficiari, 80 la sută, sînt din satul Sohodor, unde locuiesc familii numeroase de rromi. Marea lor majoritate nu au nici o sursă de venit”, explică Bujor. Sărăcia locuitorilor din Sohodor este cauzată din lipsa locurilor de muncă, economia locală fiind într-o cădere liberă. „Zona noastră este cam izolată. Nu mai avem fermele de dinainte de 1989. Oamenii din comună nu mai găsesc slujbe ca zilieri în zonă”, spune viceprimarul. În satul Sohodor, problema sărăciei este accentuată de explozia demografică. Bujor declară că, în 1990, satul avea 500 de locuitori, iar acum are peste 1.200 de oameni. În plus, rromii nu au terenuri în proprietate. „La ora actuală, aceste persoane trăiesc numai din alocație și din ajutorul social”, arată viceprimarul.
La polul opus, din punctul de vedere al sumelor alocate pentru protecția socială, se află comuna Hemeiuși. Doar 12 milioane de lei a primit această localitate, dar, chiar și așa, suma este suficientă pentru asigurarea venitului minim. Constantin Mihăilă, primarul comunei, ne spune că are doar șapte dosare în plată, iar majoritatea beneficiarilor sînt bătrîni și bolnavi. „Aici avem puțini oameni care primesc ajutor social, pentru că i-am determinat să înțeleagă că soluția pentru sărăcie este munca”, spune primarul. El recunoaște, însă, că Hemeiușiul este o comună avantajată de apropierea de municipiul Bacău, pînă la care naveta este aproape o bagatelă. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns