Ștefan Vuza este interesat să preia Letea Bacău

Administrator

Oportunitatea ca Dumitru Sechelariu să vîndă fabrica Letea Bacău a atras atenția și omului de afaceri Ștefan Vuza, președintele grupului Societățile Comerciale Române – SCR, care deține pachetul majoritar de acțiuni la Chimcomplex Borzești, dar și la fabrica de celuloză și hîrtie Someșul Dej. SCR a făcut majoritatea achizițiilor de întreprinderi pe care le deține în grup pe principiul complementarității, astfel încît acum în grup se află, de exemplu, Chimcomplex Borzești, dar și fabricantul de utilaj chimic Uzuc Ploiești, ori fabreicile de textile și fibre sintetice Novatex Rîmnicu Vîlcea și Iașitex Iași. Asupra acestei decizii a omului de afaceri clujean, dar cu rădăcini în Piatra Neamț, au apărut primele speculații, care au dus la concluzia că interesul pentru a prelua fabrica de hîrtie din Bacău are la bază teama de un concurent prea puternic pe piața hîrtiei în cazil în care Letea va avea un investitor de talie mare.

L-am găsit pe Ștefan Vuza în acest week-end. Oarecum iritat de ceea ce se vehiculează prin presă. „Nu-i un secret că avem intenția de a achiziționa această fabrică – ne-a declarat, în eclusivitate, președintele SCR. La o asemenea ofertă mai sînt, însă, și alții interesați. Și domnul Sechelariu a declarat, în ziar, că are ofertanți. Noi, sîntem unul dintre ei. Am făcut, deja, un audit la Letea, unde a fost o întreagă comisie, iar specialiștii noștri au vorbit cu alți 16 omologi, șefi de departamente. Dar la fel au procedat și alte companii, din Austria și Rusia. E liberă piața, dar Sechelariu s-ar putea să nu vîndă. Situația nu e foarte clară acolo. Trebuie să se limpezească și așteptăm momentul să lansăm oferta. La ceea ce a apărut în presa care nu m-a contactat, pot spune că am auditat la Letea, sîntem doritori să o preluăm, dar nu sîntem în concurență cu ea, ci complementari pe piață. Oricine poate lua Letea și tot complementari rămînem, ca și la licitațiile pentru lemn. Sîntem absolut independenți. E ca șiu cum am vorbi de ciorbă și de felul doi: nu au nici o legătură una cu alta”.
La nivel de zvon se vorbește și despre un investitor puternic, care dispune de un management performant și ar fi în stare să investească aici 10 milioane de euro. Letea este, însă, singurl producător de hîrtie de ziar din România și, e drept, nu se concurează cu fabricanții de celuloză și hîrtie din țară. Se vorbește și de un preț mare al fabricii din Bacău și de valoarea mare a investițiilor necesare în modernizarea ei, ca și de necesitatea disponibilizării a 200 de angajați.

Sechelariu și Umbrărescu au cumpărat Letea cu 1,26 milioane de dolari

Situația neclară la care a făcut referire Ștefan Vuza, este generată de situația în care se află acum Dumitru Sechelariu, reținut pentru fapte de corupție. La începutul lunii mai a anului 2003, Dumitru Sechelariu și Dorinel Umbrărescu deveneau noii propretari ai fabricii Letea Bacău. Cu 1,26 milioane de dolari consorțiul de firme Selena Bacău și UMB Spedition din Podu Turcului au cumpărat pachetul de 97% din acțiunile acestei societăți scoase la vînzare de stat. Dumitru Sechelariu și Dorinel Umbrărescu se angajau, atunci, prin contractul de privatizare, să investească 3,4 milioane de dolari în modernizarea tehnologiilor de fabricație și 3,3 milioane de dolari pentru protecția mediului. Capacitatea fabricii era de 7.000 de tone de hîrtie pe lună, iar pe piața românească putea vinde 3.000 – 3.300 de tone. Restul venea din import, hîrtie de calitate superioară, cu costuri foarte mici. Condițiile impuse de stat au fost, însă, destul de drastice. Agenții economici interesați să achiziționeze societatea trebuiau să aibă o cifră de afaceri de cel puțin de 25 de milioane de euro pe anul 2002. Pînă în momentul privatizării, în Letea au mai rămas să lucreze în jur de 850 de angajați.

Ștefan Vuza are două fabrici de hîrtie

De cealaltă parte, Ștefan Vuza a cumpărat tot de la stat, la mijlocul anului trecut, pachetul majoritar de acțiuni la socieatea „Someș” Dej. Aceasta deține, acum, 11% în totalul numărului de salariați din grupul SCR, comparativ cu Chimcomplex care are o pondere de 17% cu 1.001 salariați, dar Someș reprezintă 39% din exporturile estimate în 2004 (Chimcomplex 21%), 34% în cifra de afaceri (Chimcomplex 21%). Exportul Someș Deja înseamnă 57% în aceast cifră de afaceri, în timp ce la Chimcomplex aceasta rewprezintă 50%. Combinatul Someș Dej funcționează din anul 1963. Obiectul de activitate îl constituie producția de celuloză sulfat albită și nealbită din lemn de rășinoase, hîrtie de ambalaj (albită și nealbită) și hîrtie pentru scris și tipărit. Combinatul produce 40.000 de tone de hîrtie pe an și 70.000 de tone de celuloză, din care aproximativ 40.000 de tone sînt destinate vînzării.
în prima parte a anului 2005, Vuza a cumpărat și fabrica de hîrtie a „Pehart” Petrești (județul Alba), pe care a decis să o transfere la Dej. El și-a început afacerile în 1993, la Piatra Neamț, cînd a înfiintat împreuna cu mai mulți asociați compania Serviciile Comerciale Române – SCR, care are în portofoliul Sinterom Cluj-Napoca, Uzuc Ploiești, Chimcomplex Borzești, Iașitex Iași, Contactoare Buzău, Someșul Dej, Novatex Pitești și Caromet Caransebeș. Administrarea grupului este asigurată prin intermediul unei societăți de management și consultanță – „Aisa Invest”. Grupul SCR a avut, în 2004, o cifră de afaceri de aproape 5.000 de miliarde de lei și un profit brut de peste 500 de miliarde de lei. (Petru DONE, Elena SOLOMON)teptăm momentul să lansăm oferta. La ceea ce a apărut în presa care nu m-a contactat, pot spune că am audi

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.