ȘTEFANIADA A avut Ștefan cel Mare o hartă a Bacăului?

Ștefan cel Mare dăruiește, în anul 1498, mănăstirii Bistrița – „pentru pomenirea fiului său Alexandru”, cînd se împlineau doi ani de la moarte (1496), o vie la Călugăra, lîngă Bacău „pînă la viile ungureanului, cu un schit, unde petrecuse călugărul Teofan și cu Prisacă, cu un loc ce este în Bacău, de cea parte, a Sfintei mănăstiri Bistrița. Acest loc începe hotarul de la un frasin ce-i lîngă varniță (velniță) de la pîrîul Călugărului la munte, de la un stejar la drumul de vale, la piscul lui Bran, la vîrful dealului, la Rătăuani și cu toate obîrșiile pîraielor Călugării pînă la pîrîul Călugării, apoi la cîmp 12 pămînturi din gios de drumul Călugării, cu tot venitul”.

Peste 321 de ani, în 1819, inginerul austriac Kuhnel îndeplinește porunca domnitorului Calimachi de a alcătui harta Bacăului. El o va intitula „Arătarea sămnelor, a locurilor care s-au arătat cu numele lor pe hartă:

1. Varnița

2. Chilia lui Bratu

3. Fîntîna lui Tofan unde este drumul Hușilor

4. Dealul Săbăoanilor

5. Piscul Călugărilor

6. Piscul lui Bran

7. Douăsprezece pămînturi a mănăstirii Bistriței

8. Viile Ungurenilor

9. Viile băcăuanilor

10. Vadul beiului

11. Beci domnesc

12. Vadul la drumul Ketrii (P.Neamț)

13. Sinorie

14. Muntele Sărăției

15. Dealul Ursoaiei

16. Dealul Mare”.

Uluitor, din cele „16 sămni” 6 sînt cuprinse și în documentul rămas de la Ștefan cel Mare. Ce surse a folosit inginerul Kuhnel? Firește, mai întîi, toponimia locului. Dar, în trei secole și jumătate acesta s-a putut schimba. Să fi folosit el o hartă veche? După cum se știe, prima hartă a Moldovei și care cuprinde și Bacăul datează din 1714, fiind alcătuită de Dimitrie Cantemir. O a doua hartă a Moldovei – „Ghniki harta Moldovias” – se tipărește la Viena abia în 1977. Dar, nici una, nici alta nu cuprinde aceste denumiri.

Să fi folosit Kunhel o hartă a Bacăului chiar din timpul lui Ștefan? (Eugen ȘENDREA)