Învățătorul Cezar Uncescu, din satul Berbiceni – comuna Secuieni, autor al studiului „Regiunea cobâlelor de la Bacău”, a lansat o ipoteză în „Ateneul Cultural” nr.5, din anul 1930, privind lupta de la Scheia. O publicăm în întregime pentru buna documentare și respect pentru istoria locală:
„Altă luptă a lui Ștefan cel Mare în jud. Bacău a fost bătălia de la Scheia. Cercetînd niște acte din 1743 ce mi-au fost puse la dispoziție de dl.Silvestru Luncanu, învățător în satul Fundeni, jud.Bacău, am găsit că pînă la anul 1743 au existat la răsărit de rîul Siret, pe șoseaua națională Bacău- Bîrlad, cîteva sate de răzeși, din care două: „Movila” și „Scheia” poate că au o importanță istorică. Satul „Movila” și-a avut vatra în apropiere de mamelonul cunoscut sub numele „La Movilă”, iar satul „Scheia” a fost în marginea de est a satului Traian, la locul numit „La beciu”.
De cînd am aflat despre aceste două sate, azi dispărute, am o îndoială asupra locului luptei dintre Ștefan cel Mare și Hroiot arătat de istoricii noștrii că ar fi la Scheia din nordul județului Roman.
Chiar din cronicarul I.Neculce se desprinde o îndoială asupra locului acestei lupte, căci iată ce scrie Neculcea:
„Ștefan Vodă cel Bun, cînd s’a bătut cu Hroiot, ungurul,
„precum zic unii la Cașin, iar letopisețul scrie că s’a bătut
„la Scheia pe Siret, a fost căzut calul cu Ștefan Vodă la războiu”…
Vorbele: „precum zic unii la Cașin” trebuie să le luăm în înțelesul că lupta a avut loc în țara de jos, prin părțile Bacăului, nu ale Romanului.
Nu știu dacă Scheia din jud.Roman, unde se crede că a avut loc, are existența din vremea lui Ștefan cel Mare. Și chiar de ar avea-o, eu cred că această luptă a avut loc mult mai la vale, tot la „Scheia” pe Siret, ce a fost odată unde-i azi satul Traian, din județul Bacău și aceasta pentru următoarele motive:
1) Turcii din „Kilia” și „Cetatea Albă” care au dat ajutor pretendentului la domnie, Hroiot, n’au avut pentru ce să ia calea lui Mahomed II ca să iasă la Scheia din nordul jud.Roman, ci mai firesc a fost ca din Valea Bârladului, să apuce pe valea Tutovei sau Berheciului, ca să iasă în cea a Siretului, drumul cel mai drept, ce duce spre Suceava. Vor fi avut în vedere, luînd această cale și faptul că dădeau la trecerea Siretului într-o regiune unde se găseau destui unguri, care puteau fi luați de Hroiot ca umplutură, în drumul lor spre Suceava.
Ștefan cel Mare, se vede că a fost înștiințat la vreme, sau poate va fi fost prin părțile Romanului, așa că le-a ieșit în cale înainte de a trece Siretul, bătîndu-i cumplit pe tăpșanul Traianului de azi, „Scheia” pe acea vreme, unde și-a găsit moartea și Hroiot.
2) Legenda cu Aprodul Purice, iarăși pare a ne întări credința noastră că această luptă a avut loc în dreptul satului Traian din jud.Bacău.
Aprodul Purice și-a schimbat numele nu pentru că s’a grămădit sau gheboșat ca să se poată urca pe cal Ștefan cel Mare, ci pentru că a fost împroprietărit în aceste părți cu locul de la „Movilă” (mamelon) ce se găsește la întretăierea drumului Berbincenilor cu șoseaua națională Bacău-Bîrlad și unde pînă la 1743 a existat satul Movila. E mai logic ca să-și tragă porecla de la locul căpătat ca danie domnească pentru serviciul adus lui Vodă, decît de la poziția fizică într’o anumită împrejurare, care putea să-i aducă altă poreclă mai plastică. Movilești s’au găsit în aceste părți pînă în anul 1759.
Găsesc într-o hotărîre judecătorească din anul 1833 privitoare la un proces între răzeșii din satul Fundeni Bacău pentru pămîntul de la „Movilă” următoarea însemnare:
„Mărturie hotarnică făcută de comisul Ion Movilă din leatu 7267 iulie în 6 cuprinzătoare, că din porunca Domnului Theodor Voevod, am hotărît moșia Secuieni din ținutul Romanului (la 1833 Secuienii făceau parte din jud. Roman) alegînd din jumătate de sat răzășesc 23 pămînturi a unui Ștefan Iepure din Larion și a neamului său…”
3) În dicționarul geografic al jud.Tecuciu, pag.230 se găsește legenda întemeierii satelor: „Vultureni” și „Tăvădărești” din acel județ și care spune că după lupta deda „Scheia” doi ostași: „Vultur” și „Tăvădar” s’au lăsat la vale și au întemeiat satele: „Vultureni” și Tăvădărești” din jud.Tecuciu.
Cam acestea sînt motivele care ne fac să credem că lupta lui Ștefan cel Mare cu Hroiot a avut loc la „Scheia” com.Traian, jud.Bacău nu Roman”. (Prezentare de Eugen ȘENDREA)
Lasă un răspuns