• spune Ioan Butucaru, antrenorul lotului național de lupte greco-romane despre Eusebiu Diaconu, băcăuan și singurul medaliat al României la campionatele mondiale desfășurate zilele trecute
LUPTE GRECO-ROMANE: Asta e soarta noastră, a românilor. Avem multe calități și, din cînd în cînd, ne le mai recunosc și alții. Unul dintre exemplele elocvente este cel al lui Eusebiu Diaconu, un adevărat lupător, băcăuan și singurul medaliat al României la campionatele mondiale desfășurate și încheiate dumuinica trecută în Franța, la Creteil. Are 22 de ani, pe care i-a împlinit pe16 martie 2003. Selecționat în lotul de luptători de la CSȘ Bacău acum 11 ani, Eusebiu a adunat, între timp, medalii care îi dovedesc valoarea și care aduc în prim plan un luptător de mîna I. Încă de la prima sa participare la un campionat național, la categoria copii, a urcat pe prima treaptă a podiului. Ulterior a fost medaliat, cu aur, patru ani consecutiv, și nu a existat campionat național de cadeți sau juniori la care să nu iasă în frunte. Nici nu avea cum să fie altfel pentru că a fost și este cel mai bun la categoria sa de greutate. Junior fiind, a cucerit și titlul național la seniori. Are în palmares, „printre altele”, două medalii de bronz la campionatele europene ale juniorilor și încă două de argint la „mondialele” juniorilor.
Acum cîteva zile și-a demonstrat, încă o dată, clasa în competiție cu sportivi din fosta aglomerație sovietică forțată și a fost stopat din cursa spre titlul mondial de un cubanez, Roberto Monzon. „Vreau să accentuez că este un sportiv pe care și l-ar dori mulți antrenori. Are calități greu de găsit la alții. Puțini sportivi iau în calcul aspecte precum studierea adversarului, în care este specialist. Își stabilește, din timp, metodele și procedeele cu care îi dă peste cap pe cei cu care se confruntă pe saltea. Așa a reușit să ajungă unde a ajuns. Îl felicit și îi mulțumesc și pentru că mi-a ușurat munca”, a declarat ieri antrenorul Gheorghe Mocanu despre Diaconu, pe care l-a „văzut” bine, în 1992, la Școala nr. 20 și l-a selecționat, „din prima”. „Fără să aibă nici un fel de noțiuni despre lupte, Sebi s-a detașat clar de toți ceilalți pe care i-am avut sub observație. Fiecăruia i s-a spus, pe scurt, care sînt regulile în acest sport, dar el nu avea nevoie. În mai puțin de șase luni a cucerit primul său titlu național”, a continuat același Mocanu.
Cel pe care Dorin Arădăvoaicei, directorul de la SCM Bacău, îl consideră model pentru toți sportivii de la club, a spus că primul meci dificil a fost cel cu reprezentantul Coreei de Sud, unul echilibrat și în care a avut emoții. „Mai luptasem cu un corean la un turneu internațional în Iugoslavia. Cel de acum a fost ocupantul locului al 5-lea la campionatele mondiale de acum doi ani, de la Patras (Grecia). Pînă la meciul din semifinale, cu Monzon (Cuba), coreanul a fost cel mai dificil adversar. Cubanezul, dublu vicecampion mondial, este însă cel mai tare dintre adversarii pe care i-am întîlnitg. Conduceam cu 5-3 și mai era ceva mai mult de un minut pînă la terminarea meciului. L-am avut în mînă, dar l-am scăpat și am ratat finala”, a spus Eusebiu Diaconu, care explică mai multe despe performanța sa într-un interviu pe care îl vom publica mîine.
Un punct, pus bine, pe „i” a fost cel al antrenorului emerit Ioan Butucaru, coordonator al lotului național și tot de la Sport Club Municipal Bacău: „Sebi și Marian Sandu se numără printre cei mai tehnici luptători care au concurat la aceste campionate mondiale. Amîndoi au reușit să ridice sala în picioare. În Diaconu mi-am pus foarte mari speranțe. Are calități deosebite, de adevărat campion. Gîndește întruna, are viteză, are îndemînare și tot ce-i trebuie. Sînt convins că va ajunge un mare campion. Rușii, mă refer la tehnicieni și sportivi, îi spuneau „maladeț”, adică viteaz. Eusebiu știe să-și vîndă marfa, care-i și de calitate”. (Marius AMBROZIE)
(Marius AMBROZIE)
Lasă un răspuns