Studenți voluntari australieni și americani în acțiune printre sinistrații din Comănești

O echipă de tineri voluntari, formată din 39 de tineri studenți din America, Australia, Elveția și România, a venit la Comănești să dea o mînă de ajutor familiilor lovite de inundații. Știrile pe care le-au văzut la televizor, care ilustrau grozăvia ce s-a abătut asupra Moldovei, i-au impresionat foarte mult așa că s-au mobilizat. „Cînd au auzit că aici sînt nenorociri m-au sunat și m-au întrebat dacă pot veni să lucreze. Mi-au spus că ei nu au bani, dar au tinerețe, și vor să îi ajute pe oameni. I-am pus în contact cu primăria și cu oamenii și sper că, împreună, să facem ceva pentru sinistrați”, a spus pastorul baptist Ionel Chivoiu. El ne-a povestit că primăria i-a îndrumat la primele familii. Imediat ce au identificat cele mai afectate locuri, tinerii au pus mîna pe lopeți și, cît e ziua de lungă, sînt deciși să muncească prin gospodăriile oamenilor, ca să înlăture mîlul.
Cele care organizează timpul de muncă sînt Alina Diaconu și Kathy Miller din USA. Vor sta pînă pe 2 septembrie printre oamenii care au nevoie de sprijin și îi vor ajuta, în special pe cei mai în vîrstă și neputincioși, să mai repare cîte puțin din distrugeri. Marți, la orele prînzului, două echipe trudeau la două familii din cartierul Lăloaia, unul dintre cele mai afectate puncte din orașul Comănești. Casa familiei Albu Gheorghe era unul dintre cele două locuri unde 18 tineri își uniseră eforturile să înlăture mîlul din gospodărie. Alina Diaconu, reprezentantul organizației „Tineri pentru Misiune” din Cluj, spune că echipa de voluntari muncește de dimineață pînă seara, în speranța că va reuși să mai aline din necaz și să schimbe măcar moralul oamenilor deznădăjduiți.
„Cînd am văzut dimensiunea dezastrului, am simțit milă, compasiune și dorința de a-i ajuta pe oameni. Cînd am venit la familia Albu, doamna ne-a spus că nu mai are nici un motiv să muncească să repare stricăciunile. Nu mai voia să facă nimic, de teama că va veni apa din nou peste ei. Avea o față răvășită de suferință, de deznădejde. Noi îi ajutăm cum putem, le curățăm curtea și casa de mîl, cu credința că peste două săptămîni, viața oamenilor de aici se va schimba”, a spus Alina Diaconu. De cînd Trotușul i-a distrus agoniseala, Polihronia Albu, de 73 de ani, stă pe la rude. Soțul ei, Gheorghe Albu, nu se mai dezlipește de casă și doarme în pod. Sînt disperați. Ajutorul tinerilor le-a picat cum nu se putea mai bine. „Dacă ar fi fost de la început, tare bine ar mai fi fost. Ne-au ajutat foarte mult”, a spus Polihronia Albu. Aaron Stafford provine din America și este căsătorit cu o româncă. A venit împreună cu soția lui la Comănești. Spune că nu i-a mai fost dat să vadă un asemenea dezastru. „E dramatic să vezi oameni care pierd tot. Vreau să îi ajut să mai repare măcar puțin. Și mai vrem să îi încurajăm să nu își piardă speranța”, a spus Stafford.

Prînzul, cîteva sandwichiuri la „locul de muncă”

în ograda familiei Ocheanu Ion, un adevărat șantier. La ora prînzului, tinerii voluntari și-au încetat pentru cîteva minute lucrul. Masa s-a limitat la cîteva sandwichiuri, mîncate pe fugă, în curtea familiei Ocheanu. Tinerii iau doar micul dejun și cina la locul unde sînt cazați, pentru că toată ziua muncesc. Vor ca trecerea lor pe la Comănești să fie vizibilă. Patru fete sînt responsabile cu gătitul și stau acasă.
„Ne-am împărțit în două și ținem legătura între noi prin stații de emisie-recepție. Noi ne-am cumpărat uneltele, noi ne cumpărăm mîncarea și tot noi gătim. Proiectul este finanțat de prieteni, de familii, de oameni de afaceri. La un dezastru de felul acesta, inima oamenilor răspunde”, a mai spus Alina Diaconu.
Ion Ocheanu, proprietarul casei, spune că și-a pus mare nădejde în tinerii care îi trudesc prin bătătură, pentru că îi vede tineri, optimiști și vrednici. „Ne simțim mult mai bine cînd avem ajutor”, a spus omul. Chiar dacă unii voluntari abia au făcut cunoștință cu tîrnăcopul și cu lopata, acest lucru nu reprezintă un impediment pentru ei. „Sînt unii care ne arată ce să facem și alții care învățăm. Unii dintre noi au mai făcut treburi din astea, alții, nu. Durează mai mult pentru că folosim mijloace primitive”, a explicat Alina Diaconu. Mijlocul de transport pe care îl folosesc la căratul mîlului este căruța. Alina Diaconu spune că au încercat să folosească un excavator, dar podurile din lemn nu ar fi rezistat. Tot tinerii sînt cei care plătesc cei 300.000 de lei pe zi pentru căruța pe care o folosesc. Cei 39 de studenți voluntari sînt cazați la locuința pastorului Ionel Chivoiu. în curtea acestuia au fost montate trei corturi pentru cei 20 de băieți, iar fetele stau în camerele casei. Se organizează cum știu mai bine, pentru ca munca lor să fie eficientă. (Bianca TOMESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!