Subprefectul Vlase recunoaște că sănătatea primește bani prea puțini

• el crede că anumite spitale sînt conduse prost

Cauzele problemelor extrem de grave din sistemul sanitar din județul nostru sînt, în opinia subprefectului Gabriel Vlase, legate în principal de finanțarea insuficientă a spitalelor, dar și de modul defectuos în care conduc unii directori anumite unități spitalicești. „Evident că dacă am primi bani mai mulți, ne-am descurca mai bine”, ne-a declarat subprefectul. Gabriel Vlase susține, însă, că și cu bani puțini poți schimba lucrurile, dacă vrei. El a dat exemplu spitalul din Moinești, recunoscut unanim de liderii politici și de șefii sistemului sanitar din județ ca etalon în rîndul spitalelor din județul nostru. Subprefectul s-a arătat mulțumit și de felul în care se descurcă conducerea spitalului din Buhuși, ținînd cont și de situația economică precară din acest oraș.

Subprefectul Gabriel Vlase nu a nominalizat însă spitalele care merg rău din cauza manageriatul slab, deși peste tot în județ unitățile spitalicești se confruntă cu neajunsuri care revin de la an la an. Singurul pe care l-a trecut pe lista neagră este spitalul din Podu Turcului, dar subprefectul nu a făcut și alte comentarii prin care să-și motiveze afirmația. Întrebat dacă Spitalul Județean este unul cu probleme, Vlase a spus că între Spitalul din Moinești și cel județean nu se poate face comparație. „Nu poți compara un spital întins pe 13 hectare, cu unul monobloc”, a afirmat el. Și, totuși, aici sînt semnalate cel mai des neajunsuri: conducte care se sparg la cîteva zile după ce au fost reparate, secțiile duc lipsă de instrumentar, căldura a fost pînă de curînd o problemă, mîncarea bolnavilor seamănă mai curînd cu niște lături, iar condițiile de cazare sînt la pămînt. Multe dintre aceste neajunsuri se regăsesc, orice ar spune liderii politici din județ, prin toate spitalele din județ. Dovada cea mai clară este că pacienții, indiferent pentru ce merg la spital, se plîng de nepăsarea medicilor, de șpăgile pe care trebuie să le plătească, de lipsa medicamentelor, pe care trebuie să și le procure singuri, lucru valabil și pentru hrană.

În ciuda evidențelor, Gabriel Vlase spune că au avut loc multe schimbări în bine. Exemplele date de el se referă la darea în funcțiune a tomografului, a mamografului și aparatelor performante de radiologie de la Spitalul Județean. Tot legat de acest spital, subprefectul a precizat că o parte din datoriile existente la sfîrșitul anului 2001 au fost achitate în timpul anului trecut, ajungîndu-se acum la 60 de miliarde debite, cu zece mai puțin decît la finele lui 2001. El a adăugat că se încearcă externalizarea unor secții din Spitalul Județean, precum spălătoriile, blocul alimentar și altele, pentru a le face eficiente.

Problemele din sistemul sanitar nu vizează doar spitalele. Cel mai mare neajuns îl reprezintă acum faptul că farmaciile nu mai eliberează medicamentele prescrise de medicii de familie pe rețetele gratuite și compensate. Sute de mii de oameni din județ s-au dus măcar o dată la farmacii, iar de acolo li s-a spus că nu pot elibera medicamentele cerute pentru că s-a terminat plafonul stabilit de Casa Județeană de Asigurări. Dacă unii, puțini la număr, și-au rezolvat problemele cu intervenții, cei mai mulți au scos bani din buzunare, deși plătesc lunar o contribuție, deloc mică, la fondul de sănătate. De cele mai multe ori conducerea Casei de Asigurări de Sănătate a spus că farmaciștii sînt vinovați, pentru că eliberează prea multe rețete, cu medicamente care n-ar trebui compensate sau date gratuit, și că astfel se depășesc sumele alocate. Farmaciștii spun însă că n-au ce face, pentru că oamenilor trebuie să li se onoreze rețetele, fiindcă scot lunar bani din buzunar pentru fondul de sănătate și au acest drept. În tot acest conflict, subprefectul Vlase este de partea Casei Județene de Asigurări, pentru că este convins că farmaciștii fac abuzuri crase. „Se întîmplă toate astea, pentru că nu există o pîrghie asupra farmaciștilor. Anul trecut, de exemplu, li s-au dat 250 de miliarde de lei, bani care să ajungă pînă în decembrie, iar ei au terminat fondurile pînă în septembrie. Unii farmaciști au eliberat Ben Gay și de trei ori în aceeași zi. Așa n-au cum să ajungă banii. Toți eliberează medicamente, pentru că știu că oricum casa le decontează pînă la urmă”, a spus subprefectul. Indiferent cîtă vină poartă unii sau alții, cei care suferă sînt oamenii de rînd. Lor li se opresc lunar bani din salarii și nu-i interesează a cui este răspunderea că sînt purtați prin farmacii, iar, în final, tot cu bani din buzunar își cumpără medicamentele. Chiar dacă au înțeles acest lucru, mai marii județului care se ocupă de acest sector se dovedesc de ani de zile neputincioși, pentru că n-au reușit să găsească o cale de ieșire din această criză. (Eduard ADAM)