Informațiile statistice cu privire la infecțiile asociate asistenței medicale arată că în spitalele băcăuane nu poți merge decât cu inima strânsă. Cu alte cuvinte, poți intra cu o boală și ieși cu alta, chiar rezistentă la antibiotice.
Potrivit unui răspuns remis de Direcția de Sănătate Publică, dacă în anul 2017 s-au înregistrat 184 de cazuri de infecții, în 2018, inclusiv luna septembrie, numărul acestor infecții asociate tratamentelor din spitale a fost de 189. „Cauza cea mai frecventă a acestor cazuri este infecția digestivă cu Clostridium difficile, asociată antibioterapiei”, declară Anda Dumitrescu, purtător de cuvânt al DSP Bacău.
Chiar și cu regulile stricte impuse de Ministerul Sănătății după tragedia din Colectiv, spitalele rămân codașe la a aplica măsuri de dezinfecție, curățenie pentru a evita transmiterea acestor bacterii rezistente la antibiotice. Dovada stă tot în rezultatele controalelor efectuate de instituție în acest an, cu mențiunea că din 2016 încoace, potrivit OMS 1101/2016, în unitățile sanitare se verifică la fiecare acțiune de control dacă sunt aplicate normele de prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare.
În urma acestor controale, „s-au constatat neconformități privind nerespectarea OMS 1101/2016, s-au aplicat 37 de sancțiuni, în valoare de 21.900 de lei și 62 de sancțiuni cu avertisment și au fost stabilite termene de remediere”, mai spune Anda Dumitrescu.
Nici o unitate nu e sigură și nu se fac anchete acolo unde apar infecțiile
Probleme s-au găsit în toate unitățile sanitare din județ, dar Direcția de Sănătate Publică nu a nominalizat fiecare spital controlat. „Neconformitățile” au însemnat neasigurarea la timp a necesarului de materiale și consumabile pentru a limita infecțiile, dar și lipsa unor anchete epidemiologice la suspiciunile de infecții asociate asistenței medicale și lipsa unor registre de monitorizare electronice, la nivelul fiecărei secții.
Cu alte cuvinte, în unele spitale nimeni nu cercetează cauza pentru care a apărut o infecție după un tratament în spital, și, mai grav, nici nu se raportează, lucru confirmat și de reticența medicilor epidemiologici băcăuani de a da declarații presei.
„Este clar vorba despre o subraportare. Nu înţeleg de ce, pentru că medicii care raportează nu primesc niciun fel de sancţiune. Medicul curant raportează cazul medicului epidemiolog din spital, sau, cum e în cazul nostru, compartimentului care se ocupă de infecţiile intraspitaliceşti. Subraportarea cred că îşi are originea în anii de dinaintea Revoluţiei, atunci când infecţiile nosocomiale se ascundeau cu bună ştiinţă, medicilor fiindu-le frică să anunţe existenţa acestora”, a explicat dr. Mihaela Prelipcean, medic primar epidemiolog în cadrul Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași, citată de un ziar local.
Rata infecțiilor asociate asistenței în spitale este un indicator al calității și siguranței pacientului, se arată în ordinul Ministerului Sănătății din 2016. Tot aici, se precizează că medicii curanți trebuie să raporteze în fișa pacienților diagnosticul de infecție asociată asistenței medicale, ceea ce este evident că se întâmplă mai rar.
Potrivit unui raport al Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor, apărut în iulie anul acesta, România este foarte aproape de punctul în care infecțiile cauzate de bacteriile intraspitalicești vor deveni imposibil de tratat . Situaţia este atât de gravă, încât statului român i se recomandă să declare rezistența antimicrobiană ca fiind o amenințare națională la adresa sănătății publice.
intr-o tara de nespalati
doctorii nu pot fi decat niste neciopliti