Sute de pelerini au venit la Bacău să atingă icoana Sfintei Ana

Sute de oameni au luat cu asalt duminică dimineață biserica „Sfîntul Gheorghe” din Bacău pentru a se ruga și închina la icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, adusă în pelerinaj de la mănăstirea Bistrița. Cunoscută în toată lumea creștină pentru minunile săvîrșite în urma rugăciunilor făcute cu credință în fața ei, icoana Sfintei Ana a fost adusă din nou la Bacău sîmbătă. Băcăuani, dar și pelerini veniți din Moldova și din alte părți ale țării au venit să se închine la icoană.

Este al treilea an consecutiv în care icoana Sfintei Ana este adusă la Bacău, de fiecare dată la Biserica „Sfîntu Gheorghe”. Dacă sîmbătă seara, în momentul aducerii sfintei icoane, mulți băcăuani erau prinși cu grătarele pe malul Bistriței ori preocupați cu pregătirile pentru reînceperea programului de lucru, duminică dimineață, curtea bisericii a devenit neîncăpătoare.

Ieri, la ora 9.00, coada formată de pelerinii care așteptau să se roage în fața icoanei trecuse de porțile bisericii, aungînd pînă în stradă. Vremea frumoasă și numărul mare de credincioși sosiți cu acest prilej la rugăciune au creat o stare de comuniune deosebită în jurul bisericii, fapt remarcat și de Prea Sfințitul Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, care a celebrat slujba Sfintei Liturghii în aer liber, alături de un sobor de zece preoți.

Paralel cu mulțimea prezentă la slujba religioasă, de cealaltă parte a bisericii, numărul celor dornici să se închine la icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana era în continuă creștere. Cînd s-a cîntat „Tatăl nostru”, curtea sfîntului lăcaș devenise un adevărat cor bisericesc. După încheierea sfintei Liturghii, numărul celor sosiți să se închine a început să scadă și, spre seară, liniștea și pacea s-au instaurat din nou în biserică.

Între sutele de oameni care au așteptat să intre în biserică puteau fi distinși oameni din toate categoriile sociale. Fapt ce a demonstrat că în biserică, în fața lui Dumnezeu și a sfinților, statutul social nu mai contează. „Ne bucurăm că putem oferi timp de o săptămînă o fărîmă de bucurie duhovnicească în sufletele celor care și-au dorit, dar nu au putut să ajungă la mănăstirea Bistrița pentru a se închina la icoana Sfintei Ana. Credincioșii băcăuani pot veni în fiecare zi la biserică, pînă sîmbătă, 10 mai, cînd sfînta icoană se va întoarce înapoi la ctitoria lui Alexandru cel Bun, unde se află de peste șase sute de ani”, ne-a declarat preotul Vasile Radu, parohul bisericii „Sfîntul Gheorghe” din Bacău. (Constantin GHERASIM)

De ne ne închinăm la sfintele Icoane?

Icoana este un adevărat îndrumător spiritual și un model viu pentru

cei ce iubesc viața înaltă, duhovnicească, și rugăciunea, ea

însăși exprimînd în culori un exemplu personal de virtute în care

puterile sufletului se împletesc cu simțurile. Icoana ne arată, în chip

magistral, ce trebuie să facem cu viața noastră, pentru a se oglindi

chipul lui Dumnezeu în fiecare dintre noi. Ea ne vorbește despre viața și virtuțile sfinților și ne arată calea pentru dobîndirea acestora. Ea ne adresează chemarea pe care Dumnezeu o face prin Cuvîntul

Său, exprimînd prin imagini veșnicia și comuniunea cu Dumnezeu.

Rațiunea de a fi a icoanei și valoarea ei nu stau în frumusețea

obiectivă, ci în ceea ce reprezintă: o imagine a frumuseții ca

asemănare divină. Icoana revelează natura umană transfigurată prin

har și-l cheamă pe om să participe la această înnoire spirituală, arătîndu-i cum să-și orînduiască viața și ce trebuie să devină. Pentru aceasta, Biserica Ortodoxă consideră icoanele drept „imagini sacre”, „vehicul” și „canal” al harului dumnezeiesc, mijloace de propovăduire, de apărare și întărire a dreptei credințe. Icoana este un alt cuvînt: un cuvînt în imagine. Dar imaginea are rațiunea ei, sensul ei: revelează o experiență spirituală, indică participarea omului la viața harică în Hristos și-l îndrumă către eternitate. (C.Gh.)