Țăranii plîng încă după CAP

• imaginea tătucului-stat, care intervine în toate, nu a dispărut încă din mințile oamenilor

Țăranii din județul Bacău au ajuns să conștientizeze necesitatea asocierii în vederea lucrării eficiente a pămîntului. În același timp, imaginea statului care se ocupă de toate, de la transportul animalelor la colectarea laptelui, nu a dispărut din mintea oamenilor. Caravana mobilă de consultanță agricolă organizată la sfîrșitul săptămînii trecute a scos în evidență faptul că țăranii încep să simtă că agricultura pe care o fac nu este rentabilă și este prea mult la voia întîmplării. În același timp, însă, ei au mari reticențe în a-și încredința pămîntul altora.

Primarul Răuță a profitat de caravană să-și facă campanie electorală

Caravana de consultanță agricolă s-a oprit întîi la Sascut. Primarul comunei, Ioan Răuță, a dovedit încă o dată că își ține bine în mînă oamenii, astfel că sala de ședințe a liceului din localitate era arhiplină. Consilierul ministrului, Aurel Anghel, conducerile Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, a Direcției Sanitar-Veterinare, a Oficiului Județean pentru Consultanță Agricolă au prezentat formele de susținere a agriculturii: subvenții, alocări pentru utilaje sau instalații de udat etc. După prezentări, au fost ascultate doleanțele țăranilor. Una din concluziile desprinse din aceste discuții este că locuitorii satelor au înțeles că numai asocierea și crearea unor ferme mari îi ajută să obțină producții importante și pot ajunge și la subvenții. În același timp, ei nu se pot desprinde de imaginea tătucului-stat, care să preia laptele, să transporte animalele etc.

Primarul Ioan Răuță a insistat că a ajuns și el la limită, că deja are mult teren în arendă, că nu mai are cum să mai ia și de la alții. El nu a rezistat tentației și și-a făcut puțină campanie electorală: „Banii pentru asfaltare îi obțin eu la rectificarea bugetară, noi vrem doar urgentarea proiectului SAPARD pentru alimentarea cu apă, introducerea gazului metan și repunerea în funcțiune a Fabricii de Zahăr”.

Țăranii cer ce nu se poate da

Celelalte două opriri au fost în comuna Găiceana și în Podu Turcului. Problemele puse în discuție au fost asemănătoare. Oamenii vor mai departe ca statul să intervină în diverse forme. „Să se înființeze un ICIL, să avem unde să dăm laptele”, au cerut țăranii din ambele comune. Alții vor că statul să facă ceva de genul contractărilor de animale, ca să preia vite sau porci la prețuri bune. Cînd li s-a spus că asta nu se poate, problema a ajuns în același punct: lipsa banilor. Pe de altă parte, cei care au viile arendate la Podu Turcului au spus că patronii îi înșeală. Ei au fost contraziși și de directorul Direcției Agricole, Ioan Melinte, care a avut și el o societate comercială, dar și de patronul firmei Afor, Nicolae Huiban, care are în arendă viile din zonă. „Prin contract, eu mă oblig să dau proprietarulul viei cîte 800 de kilograme de struguri la hectar. Am respectat pînă acum clauzele și cine spune altceva să și demonstreze toate astea”, a declarat șeful Afor. Și în Podu Turcului, primarul Viorel Spulber a folosit momentul pentru a-și face campanie electorală. „Cît am fost eu primar, s-a făcut centru de zi pentru copii, am adus bani europeni pentru canalizare (comuna are aprobat un proiect SAPARD pentru reabilitarea rețelei de canalizare de aproape 1 milion de euro – n.r.), avem percepție fiscală, este judecătorie, este și apă curentă, așa că se vede ceva”. (Gabriela PASCU)