Țăranul rămîne talpa țării

Lipsa locuințelor lasă Bacăul fără nou-născuți

• natalitatea cea mai mare va fi și în următorii ani în zonele rurale • printre cauza sînt și prelungirea duratei de școlarizare și viața”costisitoare” de la oraș

Îmbătrînirea populației județului Bacău în viitorii ani are mai multe cauze: migrația tineretului în alte zone ale țării și în străinătate, rata redusă a natalității și scăderea numărului de femei aflate în perioada fertilă. Eugenia Harja, directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău, afirmă că „prelungirea duratei medii de școlarizare în special în mediul urban, lipsa unei locuințe și o viață mai costisitoare la oraș sînt factori care au influențat asupra vieții cuplurilor și, în final, asupra fertilității și a vîrstei medii a mamei la naștere”. Directorul DJS afirmă că, în ultimii ani, limita inferioară de fertilitate a coborît de la 15 la 12 ani, iar cea superioară de la 49 la 46 de ani. „Practic, ambele au coborît cu trei ani, abaterea maximă de viață fertilă rămînînd constantă”, declară Harja. Conform statisticienilor, se constată diferențe semnificative a ratelor de fertilitate între oraș și mediul rural. Astfel, pe total, mediul rural are o rată generală de fertilitate de peste 1,6 ori mai mare decît mediul urban. Dacă la oraș cea mai mare rată specifică de fertilitate se regăsește la 26 de ani (86,5 la mie), la țară, rata maximă survine la vîrsta de 21 de ani (144 la mie). „Ratele mici de fertilitate nu asigură în prezent nici măcar reproducția simplă a populației județului. Față de populația feminină fertilă existentă la recensămîntul din 2002, mediul rural va înregistra o creștere an de an, atingînd maximul în anul 2013, în timp ce populația estimată pentru mediul urban cunoaște o tendință opusă, de scădere constantă. Pînă în 2015, reproducția vaa ajunge aici la 84,3 la sută față de valorile reieșite la recensămînt”, afirmă directorul DJS. Deși efectivul populației feminine totale din mediul rural îl depășește pe cel de la oraș, numărul femeilor fertile de la țară este cu 14,3 la sută mai mic decît cel al colectivității similare de la oraș. Aceasta, din cauza fenomenului de îmbătrînire demografică a populației, manifestat cu mai mare acuitate în mediul rural, mai ales la femei. Cu toate acestea, Eugenia Harja preconizează că, datorită unei rate de fertilitate mai mari din mediul rural, se va ajunge, în 2015, ca situația să se inverseze, iar numărul femeilor fertile de la țară să fie cu peste 16 la sută mai mare decît de la oraș. „Ceea ce este important este că, după anul 2014, pe total județ, va începe să scadă numărul femeilor în vîrstă fertilă, față de anul 2002. Doar o politică de stimulare a familiei, a natalității, care să conducă la rate de fertilitate mai mari, ar atrage după sine un număr mai mare de născuți vii”, avertizează Eugenia Harja. Dacă ratele de fertilitate nu vor crește și dacă tendințele migratori se vor menține ca în prezent, spune Harja, „ne vom confrunta cu un decalaj și mai mare între cele două medii decît în prezent, în favoarea celui rural”.

Declinul a început mai demult

Sporul natural al județului Bacău a fost în continuă scădere, de la 1.743 de persoane în 1998 pînă la 548 de persoane în 2001, scăderea medie anuală fiind de 386 de persoane pe an. Cu toată această scădere, sporul natural înregistrat în urban a fost superior celui înregistrat în rural. Această scădere a sporului natural, calculată ca diferența dintre născuții vii și numărul deceselor, este cauzată în primul rînd de scăderea numărului născuților vii și, pe alocuri, de menținerea constantă a numărului celor decedați. Deși, pe ansamblu, județul Bacău a înregistrat sporuri naturale cu valori pozitive, există și abateri de la această tendință. Astfel, orașul Tîrgu Ocna a înregistrat în 1997 un maxim negativ, de minus 40 de persoane, cu un minim negativ de minus patru persoane. În ansamblul fenomenelor demografice, o importanță deosebită prezintă natalitatea și mortalitatea populației, implicate direct în evoluția numărului și structurii populației. Începînd cu 1998, cînd s-a înregistrat cea mai mare valoare, 12,4 la mie, se constată un regres evident și continuu a ratei de natalitate, valoarea acestui indicator ajungînd la 11,1 la mie, în urmă cu doi ani. Scăderea natalității generale a fost mai consistentă, cu 56,7 la sută în mediul rural, comparativ cu mediul urban. Într-o analiză a DJS Bacău, se arată că factorii care au determinat diferențe relativ mari între cele două medii sînt „de ordin educațional, economic și religios”, intensitatea natalității variind în funcție de nivelul de instruire, este „puternic” influențată de gradul general de cultură, concepții și tradiții religioase, de gradul de ocupare a populației feminine în sfera activităților economice și sociale. În acest context, este de înțeles de ce 62,1 la sută din numărul născuților vii ai județului se aflau în urmă cu doi ani în mediul rural. De asemenea, ratele natalității înregistrate la Bacău și Onești s-au situat sub ratele mediului urban, iar cu valori peste această medie se află orașele Buhuși, Comănești, Moinești, Dărmănești, ratele de natalitate variind aici între 15,1 și 9,3 la mie. La țară, cea mai mare rată a natalității s-a înregistrat în 1997, în comuna Horgești (27,7 la mie), iar cea mai mică, în 1999, la Izvoru Berheciului (6,3 la mie). (Florin POPESCU)