• zece procente dintre abonați se cablează clandestin • Guvernul a promis un act normativ de reglementare a furturilor de semnal • noi standarde de calitate pentru operatorii CA-TV • reclamațiile trebuie să primească răspuns în cel mult 24 de ore • în caz contrar, firmele de cablu trebuie să acorde compensații • taxa de 5 la sută pentru cinematografie va sărăci și mai mult populația
Avînd rădăcini timide încă dinainte de 1989, televiziunile prin cablu au devenit o adevărată industrie în anii trecuți de la Revoluție, afacerea fiind cotată ca una dintre cele mai profitabile din România. Cu 2,7 milioane de abonați români, dintre care peste 50.000 de băcăuani, televiziunea prin cablu a devenit un rău la fel de necesar ca telefonia și indispensabilă cu precădere în mediul rural. Odată cu dezvoltarea rețelelor, cabliștii au început să se confrunte cu două mari probleme: furtul de semnal și împovărarea fiscală.
În prezent, operatorii de cablu sînt obligați să plătească unele taxe suplimentare față de alți agenți economici: 1,2% – muzica, drepturile conexe: 1,1% – artiști interpreți și 1,2% – fonograme. Aceste procente se aplică la totalul încasărilor brute din abonamente. De asemenea, operatorii plătesc drepturi pentru preluarea programelor TV străine, a căror pondere se ridică la aproape o treime din valoarea abonamentului lunar (taxei de întreținere). Pentru că firmele de televiziune prin cablu sînt printre puținele care mai pot fi suprataxate, senatorul Sergiu Nicolaescu a găsit de cuviință să salveze cinematografia cu banii abonaților acestor operatori.
Legea Cinematografiei, care urmează să fie votată în zilele următoare în plenul Parlamentului, prevede ca operatorii de cablu să plătească 5% din încasările de taxe de abonament pentru sprijinirea producției de film românesc. Inițiativa lui Sergiu Nicolaescu ar urma să vireze cîteva milioane de dolari în favoarea alimentării Fondului cinematografiei, fond cu care industria CATV nu are o legătură nici măcar teoretică. Ștefan Gherguț, directorul general al Eurosat-UPC Bacău, este de părere că „împovărarea cabliștilor se răsfrînge tot asupra abonaților, care, pînă la urmă, sînt plătitorii acestor taxe”. Gherguț spune că astfel de inițiative reduc la zero efortul operatorilor de cablu de a menține valoarea abonamentului lunar la cuantumul cel mai mic din Europa, 4 dolari, în timp ce în Bulgaria este 5 dolari, în Ungaria, 8 dolari, în Polonia, 11 dolari sau 14 dolari, în Slovacia. Directorul general al Eurosat-UPC precizează că, deși prețul în România este cel mai mic, prețurile plătite către furnizorii de programe (MTV, Eurosport etc) sînt aceleași pentru toți operatorii est-europeni.
„Cît v-a furat?”
Săptămîna trecută, operatorii de cablu s-au reunit la București, la Convenția de Comunicații prin Cablu din România. Obiectivele acestei convenții au fost să ofere o viziune coerentă asupra rolului industriei de cablu în modernizarea societății românești și să dezvolte un dialog deschis între operatorii de cablu și autorități, în perspectiva liberalizării pieței comunicațiilor în 2003. De asemenea, Asociația de Comunicatii prin Cablu (ACC) a prezentat standardul ACC, un cod al operatorilor de cablu destinat să ridice calitatea serviciilor de comunicații prin cablu.
Ștefan Gherguț, directorul general al Eurosat-UPC, spune că cea mai importantă realizare este promisiunea reprezentanților Guvernului de a promova un act normativ de reglementare a furturilor de semnal. „Pirateria este unul din cele mai grave fenomene cu care ne confruntăm și asta e cea mai mare promisiune a Guvernului”. Gherguț argumentează că, deși similară cu furtul de semnal de la Electrica și Romtelecom, piratarea rețelelor de cablu este un fenomen mai greu înțeles atît de poliție, cît și de hoți înșiși. „În Occident, se consideră furt de semnal și preluarea acestuia prin inducție, de la 20 de centimetri de cablu, or la noi, nici măcar branșările directe clandestine nu sînt pedepsite”, afirmă directorul general. El povestește că, în decursul anilor, a întocmit zeci de dosare cu fapte, martori și tot ce trebuie pentru demonstrarea furturilor, pe care le-a remis poliției. „Ei și-au dat tot interesul, dar din cauza lipsei unui act normativ, veneau și mă întrebau «Cît v-au furat?», adică aveau nevoie de o cifră imposibil de determinat, că nu cîntărim semnalul tv în kilograme!”, mai spune Gherguț. El estimează că peste 10 la sută din receptorii de CA-TV sîtn cablați clandestin. Metodele de furt sînt dintre cele mai diverse, începînd de la preluarea prin inducție și terminînd cu branșarea directă la distribuitoare. „Multe branșamente clandestine se fac direct pe blocuri, pe unde trec magistralele de cablu. Am găsit și pentru asta o soluție și am început deja să scoatem cablurile de pe blocuri și să le punem pe stîlpi sau pe fațadele blocurilor, acolo unde avem acordul locatarilor”, declară directorul general al Eurosat-UPC.
Un alt gen de piraterie este cel de pe casa scării, unde rețelele nu au fost încă modernizate și se fac cablări direct în distribuitoarele de palier. Chiar după modernizări, pirații au găsit soluții de branșare în cutiile de distribuție, prin forțarea acestora. Cel mai simplu sistem de furt este înțeparea cablurilor abonaților oficiali, dar aici situațiile se remediază mai repede, pentru că plătitorii deranjați reclamă la dispeceratele firmelor de cablu.
Ștefan Gherguț spune că, dacă pedepsirea piraților de semnal tv se va reglementa printr-un act normativ, va fi nevoie numai de cîteva exemple și numărul furturilor se va diminua.
Noi standarde de calitate
Asociația de Comunicații prin Cablu a lansat săptămîna trecută un standard de calitate a serviciilor de acest gen, iar operatorii de cablu, pe măsură ce îl vor indeplini, vor avea afișat sigiliul de calitate la casierii, pe site-ul Internet și pe propriul canal informativ.
Standardul de calitate presupune îmbunătățirea comunicării cu abonații, anunțarea din timp a modificărilor de tarife, reviziile și o ridicare a calității serviciilor. Astfel, valoarea abonamentelor va fi diminuată cu suma aferentă perioadelor de întrerupere a transmisiei, dacă aceste perioade depășesc o zi și dacă responsabilitatea aparține exclusiv operatorilor de cablu. În plus, modificarea tarifelor sau a grilei de programe va fi anunțată cu cel puțin o lună înainte, iar reviziile tehnice ori lucrările de modernizare care întrerup semnalul se anunță cu cel puțin o zi înainte.
Standardul de calitate mai prevede că instalarea cablului se va face în cel mult trei zile, în cazul întîrzierilor operațiunea urmînd a fi realizată gratuit. De asemenea, în ce privește remedierea defecțiunilor, răspunsul la reclamații se va face în cel mult o zi de la primirea acestora, în caz contrar operatorul de cablu fiind obligat să acorde compensații.
Pe lîngă apelurile telefonice în cazul reclamațiilor, anunțurile individuale, casieriile, centrele de relații cu publicul ale operatorilor de cablu, canalul companiei de cablu, comunicarea cu abonații se va face și prin presa locală. (Florin POPESCU)
Lasă un răspuns