~5 min lectură 0 comentarii

Tot ce trebuie să știi despre îndulcitorii naturali (înlocuitori de zahăr)

Redacția Ziarul de Bacău

Indulcitorii sunt importanti pentru a da gust, aroma si un aspect placut produselor de cofetarie si de patiserie si pot fi folositi si ca inlocuitori de zahar. De asemenea, indulcitorii imbunatatesc termenul de valabilitate a produselor si inhiba cresterea bacteriilor si a mucegaiului.

Asadar, pentru ca zaharurile sunt prezente in mod natural in multe vegetale precum  cactusii de agave, artarul, trestia, palmierul de nuca de cocos, sfecla de zahar sau porumbul, prelucrandu-le, se pot obtine indulcitori naturali. Un alt inlocuitor de zahar natural este mierea, al carei gust variaza in functie de plantele din care albinele au extras nectarul.

Indulcitorii naturali sunt mai sanatosi?

Din punct de vedere tehnic, zaharurile sunt naturale pentru ca provin de la plante. Cu toate acestea, in urma procesului de extragere si de rafinare, indulcitorii naturali pot avea in compozitie si elemente chimice mai putin sanatoase. Prin urmare, inlocuitorii naturali de zahar, chiar daca provin din plante, in cantitati mari pot fi la fel de daunatori ca si cei artificiali.

De exemplu, daca vei consuma 5 banane vei beneficia de 85 de grame de zaharuri care inseamna cca 175 gr de zahar. De fapt, consumul exagerat al alimentelor bogate in fructoza poate favoriza diareea.

In cantitati mici, insa, zaharurile naturale in forma nativa cum ar fi un fruct sau o leguma sunt sanatoase. La fel se intampla si cu indulcitorii naturali fara zahar – consumati in cantitati rezonabile sunt mult mai buni decat indulcitorii artificiali sau zaharul.

Inlocuitorii naturali de zahar functioneaza diferit in organism

Daca ti-ai propus sa folosesti inlocuitori de zahar in prajituri, precum siropul de agave, siropul de curmale sau siropul de artar, trebuie sa stii ca structura chimica a fiecaruia schimba modul in care organismul le proceseaza si stocheaza.

Indulcitorii naturali au concentratii si tipuri diferite de zaharuri. Astfel, cu toate ca mierea si siropul de artar sunt amandoua produse naturale, mierea este 50% fructoza, iar siropul de artar este in cea mai mare parte zaharoza si fiecare actioneaza diferit asupra organismului.

Ce este indicele glicemic si ce informatii ofera?

Indicele glicemic masoara viteza cu care un aliment este transformat in glucoza in organism. Chiar daca fructele si legumele se descompun si ele in glucoza, indicele lor glicemic este foarte mic.

Unii indulcitori naturali precum siropul de agave bio sau mierea au indice glicemic mic, iar un indice glicemic mic este considerat sanatos. De asemenea, alimentele bogate in fibre sau cele bogate in proteine si carbohidrati se digera incet si, pentru ca nu sunt rapid transformate in glucoza, au indice glicemic mic. Atentie, insa, aceste alimente nu sunt neaparat si mai sanatoase sau mai bune pentru sanatate.

Agavele, de exemplu, au un indice glicemic scazut, dar un continut crescut de fructoza. Fructoza are indice glicemic mic pentru ca nu stimuleaza secretia de insulina si odata ajunsa in ficat, restabileste glicogenul hepatic si apoi este folosita la producerea grasimii. Orice cantitate de fructoza care nu este folosita de ficat va ajunge in sange sub forma de grasime.

Prin urmare, chiar daca au indice glicemic mic, indulcitorii cu cantitati mari de fructoza favorizeaza productia grasimilor. Acesta este motivul pentru care alimentatia bogata in fructoza (mai mult de 50 de g pe zi) este asociata cu cresterea numarului de trigliceride, rezistenta la insulina, diabet de tip II si afectiuni cardiovasculare. 

In concluzie – indulcitorii naturali sunt sau nu sanatosi?

Cand comparam indulcitorii naturali, cantitatea in care sunt consumati este cel mai important factor pentru sanatate si mentinerea greutatii. Chiar daca vom beneficia de antioxidanti suplimentari consumand melasa, sirop de artar sau miere, in cantitati mari si acestea pot fi daunatoare.

Indulcitorii au impact asupra economiei si a mediului?

Dincolo de considerentele legate de sanatate, daca te intrebi care indulcitor este mai bun pentru planeta, raspunsul este – cei naturali care necesita mai putina prelucrare si nu implica utilizarea substantelor chimice pentru procesare si rafinare. 

Indulcitorii naturali cei mai populari sunt: mierea, siropul de curmale, siropul de artar, melasa sau siropul de agave.

Rezumat si recomandari

Indiferent de indulcitorii pe care ii alegi, cantitatea este adevarata probleme. Daca acestia reprezinta mai mult de 5% din alimentatia ta esti pasibil sa dezvolti afectiuni ale inimii, ale vaselor de sange, sa ai probleme cu mentinerea greutatii si cu sensibilitatea la insulina. 

Astfel, daca obisnuiesti sa consumi zilnic 2000 de calorii, 5% inseamna 100 de calorii, adica 25 de grame sau doua linguri de indulcitor. De asemenea, daca mancarea sau bauturile tale sunt dulci, reglarea apetitului este o problema si vei ajunge sa mananci mai mult decat ai nevoie. Consumul moderat al dulciurilor este insa in regula.

Asadar, din punct de vedere ecologic, indulcitorii naturali precum siropul de agave sau mierea sunt cele mai bune optiuni. De asemenea, in loc sa eviti consumul unui anumit tip de zahar, incearca sa limitezi consumul de produse cu zahar adaugat precum dulciurile sau bauturile racoritoare. 

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.