„Totul depinde de puterea de observație a martorului sau victimei. Tocmai de aceea, ei sînt lăsați 24 de ore, ca să-și adune gîndurile, și abia dup…

Administrator

CITAT:
„Totul depinde de puterea de observație a martorului sau victimei. Tocmai de aceea, ei sînt lăsați 24 de ore, ca să-și adune gîndurile, și abia după aceea putem discuta” – agentul Maricel Cristofor, de la Serviciul Criminalistic

Portretul-robot, inamicul infractorilor

Florin CRĂCIUN

Deși sînt îmbrăcați mai întotdeauna civil, pot fi recunoscuți ușor după după trusa lor, ca o valiză veche de campanie, de care nu se despart niciodată cînd pleacă în misiune. Pentru ei, pentru criminaliști, nu există crimă perfectă, și cu atît mai mult, criminal desăvîrșit.

Chiar dacă este descoperit peste ani, cînd colbul s-a așternut peste dosarul îngălbenit de timp, asasinul ajunge să răspundă în fața legii pentru că pe urmele lui pornește o echipă de oameni care răscolesc pămîntul în căutarea dovezilor și a adevărului. Ei sînt acei oameni care merg întotdeauna în urma morții. De cele mai multe ori, de cel mai mare ajutor le este atît lor, cît și anchetatorilor, portretul-robot al suspectului. La el lucrează, de cîțiva ani, în județ, agenții șefi adjuncți Iordan Cristian Răileanu și Maricel Cristofor, de la Serviciul Criminalistic. „Totul depinde de puterea de observație a martorului sau victimei. Tocmai de aceea, ei sînt lăsați 24 de ore, ca să-și adune gîndurile, și abia după aceea putem discuta. Este vorba de cele mai mici detalii, nu de o înalțime sau de o vîrstă aproximativă. Pentru fiecare trăsătură a feței sînt cinci sau șase variante. Poate avea ochii oblici sau mari, pavilionul urechii mare sau mic, nasul drept sau într-o parte etc. De obicei, victimele nu pot furniza aceste informații, din cauza șocului de moment, însă martorii, care sînt oarecum mai detașați de eveniment, rețin mai multe detalii”, spune agentul Cristofor. Pe baza tuturor acestor informații obținute, în ședințe care pot dura o zi întreagă, se încropește portretul-robot al suspectului, care însă poate suferi modificări pe parcursul anchetei. Totul se face pe calculator, pe baza unui program special. „Munca de criminalist nu se face de unul singur. Este nevoie de o echipă de specialiști care include ofițeri de poliție din judiciar, criminalistică, cercetare penală, medici legiști, coordonați de un procuror criminalist, care trebuie să pună cap la cap toate probele și informațiile din care să rezulte identificarea infractorilor. Munca de criminalist nu se desfășoară după un program și nu există un orar anume”, spune comisarul șef Eugen Goldan, șeful Serviciului Criminalistic din IJP Bacău.

Al doilea „Rîmaru”- portret-robot, leit originalul

Unul dintre cele mai spectaculoase dosare rezolvate de polițiștii băcăuani cu ajutorul portretului-robot este cel al lui Ionuț Purcel, supranumit, acum cinci ani, al doilea „Rîmaru” al României.
Acum cinci ani, în mai puțin de o lună, polițiștii băcăuani au reușit să-l prindă pe unul dintre cei mai periculoși infractori, autor a două crime, a unei tentative de omor și a unei vătămări corporale. Surprinzător, bărbatul nu era în evidențele poliției pentru fapte comise prin violență, ci figura ca un mărunt hoț de mașini. El a înjunghiat în inimă o femeie din comuna Roșiori care l-a luat cu mașina, și i-a furat bijuteriile, evaluate atunci la 50 de milioane de lei. S-au ridicat amprente, au fost audiați martori, s-a întocmit portretul robot al criminalului, ce a fost afișat în toate posturile de poliție din Bacău și din județele limitrofe. Purcel și-a recunoscut crima, crezînd că o alta, pe care o comisese în 2001, nu va fi descoperită. Este vorba despre omorul comis în noaptea de 5 spre 6 martie 2001 asupra Lenuței Țepeluș, de 42 de ani, din satul Căbești, comuna Podu-Turcului. Criminalul a acționat cu sînge rece, aplicîndu-i femeii două lovituri de cuțit, una în spate și una în inimă, apoi a tîrît-o aproximativ 25 de metri și a abandonat-o într-o vie. Portretul robot a fost realizat pe baza declarațiilor cîtorva persoane care l-au văzut cu o seară în urmă pe necunoscut prin preajma locului.

Portretul-robot a făcut „Polițistul anului”

Portretul-robot a dus la identificarea și unui violator în serie. La numai 18 ani, tîlharul și violatorul Ovidiu Vasile Sleapcă a terorizat femeile din municipiul Bacău, timp de cîteva săptămîni, în urmă cu trei ani. El a fost reclamat de numeroase victime, cărora le-a luat banii și bijuteriile amenințîndu-le cu un cuțit, iar apoi le-a violat. Pe baza semnalmentelor furnizate de victime, criminaliștii au întocmit portretul-robot, care a fost răspîndit prin tot orașul și printre polițiști. Unul dintre ei, agentul șef principal Dumitru Vasile Munteanu, de la Secția 2, l-a recunoscut și l-a imobilizat în timp ce se afla în patrulă pe strada Ștefan cel Mare din Bacău. Pentru acest lucru, agentul a fost desemnat „Polițistul anului 2006” de către Inspectoratul Județean de Poliție Bacău.rtretul-robot al suspectului. La el lucrează, de cîțiva ani, în județ, agenții șefi adjuncți Iorda

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.