Ziua cînd, conform tradiției bisericești, Mîntuitorul S-a botezat în Iordan, a constituit, de-a lungul veacurilor, prilejul apariției unor obiceiuri mai mult sau mai puțin legate de latura creștină a acestei sărbători. „În zona Bacăului, prin gospodării, oamenii pregătesc niște turte speciale, asemănătoare celor făcute de Crăciun, numite «turtele vacii». Acestea sînt simple, făcute din făină și apă. După ce sînt amestecate cu aghiazmă mare, turtele se dau spre mîncare vacilor. Prin aceasta, oamenii sînt încredințați că vitele vor fi sănătoase în noul an, ne-a spus etnograful Dorinel Ichim, directorul Muzeului de Artă și Etnografie din Bacău. În aceeași zi, există și obiceiul stropirii cu aghiazmă a casei, a țarcului vitelor, a gradjurilor. Cînd termină cu gospodăria, oamenii se duc cu Aghiazma Mare în livezi și stropesc pomii fructiferi și via, pentru ca, de-a lungul noului an, să fie ferite de secetă, omizi, viermi, mană și alte boli. Toată această stropire reprezintă un ritual precreștin cu scop curativ. Adică, prin intermediul lui, creștinii se încredințau că animalele vor fi frumoase, iar în gospodărie toate vor merge bine cu binecuvînarea lui Dumnezeu”. În unele părți, la marginea satului se afla o cramă, unde se opreau oamenii, după ce terminau de stropit livezile și viile, și ciocneau un păhărel de vin mulțumind Celui de Sus pentru toate.
Dar Boboteaza nu înseamnă numai stopitul cu apă sfințită. Fiind începutul anului, unele fete sînt interesate de măritiș. Adică ce suprize le va rezeva noul an. Dacă se vor mărita ori ba, era o problemă existențială importantă cu ani în urmă. Chiar dacă interesul pentru această problemă s-a diminuat, Boboteza rămîne una dintre oportunități. „De Bobotează, fetele mari ascund sub pragul ușii de la intrare, înainte de a veni preotul cu ajunul, un buchet de busuioc. După ce a trecut preotul, fetele iau buchetul și-l pun sub pernă. Consecința se va vedea noaptea, cînd ele își vor visa ursitul”, ne-a mai declarat Dorinel Ichim.
Tot din ziua Bobotezii, femeile nu mai au voie să spele rufele timp de o săptămînă, pentru că apele au fost sfințite și nu trebuie spurcate. Totodată, dacă vremea este rece așa cum spune vorba populară cînd se vorbește de „gerul Bobotezei”, la biserici, credincioșii fac cruci din gheață. Lîngă acestea are loc slujba de sfințire a apei. (C. Gh.)
Lasă un răspuns