• Joia Mare este ziua în care se înroșesc ouăle de Paște • în Joia Mare se fac cununi pentru fiecare persoană din familie, cununi care se aruncă pe acoperișul casei pentru a se vedea, după veștejirea și căderea lor, cine va muri în decursul anului
Joia Mare, numită în popor și Joia Patimelor sau Joia Neagră, este
ultima joi din Postul Paștelui. Există credința că în această zi nu
este bine să dormi, pentru că altfel vei rămîne leneș un an întreg. Joia Mare mai este considerată o zi binefăcătoare și apărătoare a morților. Se spune că, astăzi, morții vin să își viziteze vechile lor locuințe unde vor sta pînă în sîmbăta dinaintea Rusaliilor. Este și motivul pentru care, în majoritatea localităților de pe valea Siretului și a Bistriței se fac focuri în curtea casei, pentru ca cei plecați pe celălat tărîm să se poată încălzi. Toate slujbele, pomenirile și parastasele care au început în prima sîmbătă a Postului Mare durează numai pînă în Joia Mare. În decursul Săptămînii Mari sînt trei privegheri. Cea mai însemnată e în noaptea de Joia Mare, cînd se citesc cele 12 evanghelii. În unele părți, fetele care merg la slujba religioasă iau o sfoară și fac cîte un nod după citirea fiecarei evanghelii. Cînd se duc acasă și se culcă, pun această sfoară sub pernă, fiind încredințate că îl vor visa pe cel care le este predestinat. Din Joia Mare pînă în ziua de Paști, nu se mai trag clopotele la biserici, ci numai se toacă. În unele locuri se duc la biserică băuturi și mîncăruri, colivă și colaci care se sfințesc și
se dau de pomană, pentru sufletul morților. Tot astăzi este ultima zi
din Postul Mare în care se pomenesc morții, motiv pentru care Joia
Mare mai este cunoscută drept Ziua Morților.
O altă tradiție este „nunta” sau „măritarea urzicilor”. Se spune că odată cu intrarea în săptămîna mare, urzicile nu mai sînt bune de mîncat.
Joia Mare, ziua în care se înroșesc ouăle de Paști
În fiecare casă de român, în această zi se înroșesc ouăle ce vor sta
pe masă în zilele de Paști. Se spune că ouăle roșite și fierte în
această zi nu se vor strica niciodată. Obiceiul înroșirii și încondeierii ouălelor de Paști se pierde în negura timpului. Legenda spune că, atunci cînd Sfînta Maria a venit să își vadă Fiul răstignit pe cruce, avea în mînă un coș ouă care s-au însîngerat după primele picături de sînge care au căzut în coș. Altă legendă spune că, după ce Isus a fost răstignit, rabinii farisei au făcut un ospăț de bucurie. Unul dintre ei a spus: „cînd va învia cocoșul pe care-l mîncăm și ouăle fierte pe care le avem pe masă vor deveni roșii, atunci va învia și Isus”. Nici nu și-a terminat rabinul spusele și ouăle s-au și făcut roșii, iar cocoșul a început să bată din aripi. În tradiția populară românească, ouăle de Paști sînt purtătoare de puteri miraculoase: vindecă boli, protejează animalele din gospodărie, sînt aducătoare de belșug în casă, etc. Și culorile în care se vopsesc ouăle de Paști își au semnificațiile lor. Culoarea roșie este simbol al focului purificator. O credință populară spune că oul roșu este apărător de diavol. Acesta se interesează dacă oamenii fac ouă roșii și umblă cu colinda. Doar atunci cînd aceste obiceiuri vor înceta, el va ieși în lume. Culoarea roșie mai simbolizează, totodată, soarele, focul, dragostea și bucuria de viață. Galbenul simbolizează lumina, tinerețea, fericirea, recolta, ospitalitatea. Verdele este menit să ne aducă aminte de reînoirea naturii, prospețime, rodnicie, speranță. Albastru semnifică sănătate și vitalitate, iar violetul, stăpînire de sine, răbdare, încrederea în dreptate. Dacă în urmă cu cîteva decenii ouăle erau vopsite în culori vegetale, astăzi se folosesc mai mult cele sintetice, chimice. Culorile vegetale erau preparate după rețete străvechi, transmise din generație în generație. Plantele, în funcție de momentul cînd erau recoltate, de timpul de uscare sau de modul în care erau combinate, ofereau o gamă extrem de variată de nuanțe. În funcție de regiunile țării, există procedee specifice pentru realizarea ouălelor decorative. În unele părți sînt folosite ouă fierte, în alte zone cele golite de conținut.
Ce trebuie să știți înainte de a cumpăra ouăle din magazin
Pe lîngă bucuria unui asemenea eveniment, nu trebuie uitat însă pericolul pe care îl reprezintă aceste produse, în special dacă sînt depozitate și comercializate în condiții improprii. Pentru a evita orice urmări asupra stării noastre de sănătate, prima regulă se referă la achiziționarea acestora din locuri special amenajate și autorizate și unde există certitudinea că produsele sînt controlate sanitar veterinar. Inspectorii Oficiului Județean pentru Protecția Consumatorilor (OJPC) recomandă să vă asigurați că depozitarea și expunerea spre vînzare a acesor produse sînt corespunzătoare.
„Conform Ordinul Ministrului Sănătății nr.976 din 1998, pentru aprobarea Normelor de igienă privind producția, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul și desfacerea alimentelor, depozitarea ouălor în cofraje sau în lăzi se face în spații răcoroase, fără miros străin, la temperatura de maximum 14 grade Celsius, ferite de razele soarelui sau de altă sursă de căldură. Vînzarea ouălor în unitățile de desfacere se face numai în raioane separate sau în raioane cu produse preambalate. Este interzisă vînzarea ouălor la raionul de preparate din carne ori produse lactate sau raioanele de produse alimentare care se consuma ca atare, fără a mai fi supuse unui proces termic”, ne-a spus Sorin Elisei, inspectorul șef al OJPC Bacău. Evitați cumpărarea ouălor a căror coajă este crăpată, murdară sau spartă. La spargere, ouăle nu trebuie să prezinte albușul tulbure sau amestecat cu gălbenușul. Verificați data ouatului, care trebuie marcată, în ordine cronologică și necodificat, astfel: „zi/luna/an”, pe fiecare ou. În cazul comercializării ouălor preambalate sau ambalate, marcarea se va face și pe ambalaj. De asemenea, conform prevederilor din legile sanitar veterinare, este interzisă valorificarea ouălor în unitățile de desfacere în cazul în care se constată că greutatea unui ou este sub 40 grame, aceste ouă urmînd să se valorifice în unități cu consum colectiv, dacă se observă coaja murdară, crapată sau spartă. În cazul în care se pun în vînzare și ouă de palmipede, la locul de expunere trebuie afișată în mod vizibil următoarea inscripție: „Aici se vînd ouă de rață sau gîscă”. Acestea se vor consuma numai după fierbere obligatorie timp de 15 minute.
Tot la categoria precauții necesare pentru prevenirea oricăror incidente sînt și cele care privesc vopselele de ouă. În primul rînd, trebuie să urmăriți încadrarea produsului în termenul de valabilitate și apoi să verificați dacă pe ambalajul produsului sînt mentionați coloranții alimentari admiși de Ministerul Sănătății și Familiei în lista ingredientelor. De asemenea, nu trebuie utilizată la vopsirea ouălor coloranți cu alte destinații, de exemplu pentru tipografii sau pentru textile. (Elena SOLOMON, Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns