• afirmă Doru Simovici, președintele CCIA Bacău • birocrația și taxele mari au fost dictate de Camera de Comerț și Industrie a României și municipiului București
Guvernul a anunțat la sfîrșitul săptămînii trecute că va promova o Ordonanță de Urgență prin care Registrul Comerțului va trece de la camerele de comerț teritoriale în subordinea Ministerului Justiției. Reacțiile nu au întîrziat să apară, unii dintre președinții de camere considerînd măsura ca un mijloc de represalii după ce au votat separarea Camerei de Comerț și Industrie a României de cea a Capitalei. Despre intențiile Guvernului și efectele acestora asupra comercianților ne-a vorbit Doru Simovici, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău.
Domnule președinte ce părere aveți despre intențiile Guvernului privind transferarea Registrului Comerțului la Ministerul Justiției și care credeți că ar fi implicațiile acestei schimbări?
Doru Simovici: Ceea ce știu eu este la nivel de zvon. Nu pot să spun că e ideea Guvernului, atîta timp cît nu a apărut un act normativ care să consfințească acest lucru. Acest zvon cred că a apărut într-un moment în care deja sînt multe comentarii referitoare la schimbările din interiorul camerelor de comerț, la divergențele dintre camerele teritoriale și cea națională. Dacă e să facem o privire de ansamblu, s-ar putea să constatăm că este un zvon difuzat de Camera de Comerț și Industrie a României și a municipiului București (CCIRB) pentru a speria camerele teritoriale să se alinieze la tutela Camerei Naționale. În concluzie aș spune că este o sperietoare, că nu se poate lua o decizie responsabilă în acest sens, întrucît punerea în funcțiune a Registrului Comerțului (RC) a necesitat investiții umane și materiale din partea camerelor de comerț în ultimii 12 ani care cred că depășesc posibilitățile de moment ale Ministerului Justiției.
Cum veți reacționa la această separare?
D.S. Dacă s-ar alege această variantă, cred că ar fi destul de greu de pus în aplicare, deoarece înregistrarea agenților economici nu este un lucru atît de ușor și transferul presupune o procedură care poate deveni foarte complicată. Se poate pune problema spațiilor, a oamenilor, iar veniturile din RC obligatoriu sînt mai mici decît cheltuielile necesitate de această separare. Pe noi, camerele, nu cred că trebuie să ne sperie acest lucru. Sînt în lume camere care funcționează fără să aibă registre ale comerțului sub tutelă. Eu aș spune că, în cei 12 ani, RC a adus o imagine negativă camerelor de comerț prin birocrația care exista la RC, prin taxele destul de mari, toate stabilite de CCIRB. Acestă imagine proastă s-a răsfrînt asupra tuturor camerelor teritoriale. Deci, dacă scăpăm de această povară, ar fi un semnal pozitiv pentru imaginea camerelor. Cei care iau această decizie trebuie să știe că, în cei 12 ani, informațiile din RC au intrat foarte repede în circuitul comercial prin intermediul camerelor de comerț. Or, dacă RC va trece la tribunal, va fi foarte greu ca aceste informații să intre în circuitul de afaceri. În ultimul rînd, nu știu cît de eficient va fi pentru mediul economic din România, respectiv pentru agenții economici, în ceea ce privește înregistrarea. Eu spun că noi, pînă acum, ajunsesem la o oarecare organizare, acceptabilă pentru toată lumea. Din cauză că sîntem judecați de comercianți, sîntem nevoiți să le facem viața mai ușoară. Dacă se va lua această măsură, nu știu cum se va descurca o structură guvernamentală. Mai trebuie ținut cont de faptul că, oricum, Tribunalul era prezent pentru că încheierile erau date de judecătorul delegat, camerele plătind pentru acest parteneriat două procente din încasări către tribunale. Deci, oricum, exista un control al statului privind înregistrarea, iar acuzația că prin camere s-au făcut înregistrări fictive este iar o dezinformare și o încercare de abatere a atenției de la fondul problemei.
Fum fără foc nu iese, chiar dacă spuneți că este doar un zvon. Cum veți interveni la București pentru a stopa sau modifica intențiile Guvernului?
D.S.: Poziția noastră, a Bacăului, este cunoscută. Această decizie este mai presus de voința noastră și ne vom supune, de aceea am spus că nu trebuie să ne sperie. Obligatoriu că, pînă atunci, ne vom spune cuvîntul la nivel național. Mie îmi pare rău că președintele CCIRB, într-o întîlnire cu prim-ministrul Adrian Năstase, nu a susținut apartenența RC la camere, el ocupîndu-se de alte probleme din sistem. Noi am explicat de ce este important să fie RC la camere, trecînd pe lîngă sursa de venituri, pe care ne-a acordat-o Legiuitorul după Revoluție. Camerele sînt organizații bazate pe voluntariat, de care membrii aparțin numai dacă doresc. În Europa sînt două tipuri de camere, cele cu apartenență voluntară (de exemplu Anglia), care nu au RC, sau cu apartenență obligatorie (Germania, Franța, Austria), care nu au RC, dar obligativitatea asigură surse de venit importante. Ca principiu, dacă nu dăm o sursă de venit sigur camerelor, s-ar putea ca orice necunoscător să tragă concluzia că nu mai este nevoie de camerele de comerț ca promotor al economiei de piață. Rămîne să urmărim deciziile care vor fi luate și, în funcție de acestea, să ne orientăm strategiile. Foarte importantă este poziția oamenilor de afaceri și nu putem să facem decît să așteptăm evenimentele.
Se știe că statul este un prost administrator, și asta nu doar în România. Cum credeți că vor fi afectați comercianții?
D.S.: Dacă a existat o acuză majoră a camerelor privind birocrația, ea a fost cauzată și de RC. Deciziile în camere se iau de către comercianți și obligatoriu că ei au militat pentru reducerea birocrației și a taxelor. De multe ori, posibilitățile noastre de decizie erau limitate, pentru că atît formularistica și taxele erau stabilite de la nivel central, iar puterea de decizie a noastră, a camerelor teritoriale, a comercianților, în CCRB, era limitată. Tocmai acesta a fost subiectul pe care noi l-am susținut de foarte mult timp. În situația în care, după ultimele alegeri, prezența noastră în Colegiul de conducere al CCIRB, care lua decizii în probleme de RC, era de 14 la 57, deci niciodată noi, camerele teritoriale, nu puteam să decidem reducerea taxelor și birocrației. De aici a apărut și scandalul din ultimul timp, dintre camerele teritoriale și CCIRB. Dacă noi, care reprezentăm agenții economici, nu am putut să impunem o birocrație mai scăzută, este puțin probabil acest lucru va fi realizat în cadrul unei structuri guvernamentale.
De ce credeți că Bacăul și dumneavoastră, personal, sînteți perceput ca unic autor al frămîntărilor din camera de comerț națională?
D.S.: Eu cred că acest aspect este judecat în acest fel doar de cei care nu au cunoștință de întîmplările din camerele de comerț, în ultimii 11-12 ani. Obligatoriu că aceasta este percepția în acest moment, iar asta se datorează poziției avute de CCIA Bacău și de Simovici, ca președinte în ultimii șase ani. Bacăul și-a exprimat de nenumărate ori dezacordul fățiș față de modul de funcționare a Camerei Naționale. Să nu uităm că noi am trimis scrisori deschise către presa românească, Președinție, Guvern, Parlament, semnalînd neajunsuri majore în organizarea sistemului. Or, acuma, cînd toate acestea au ieșit la iveală, obligatoriu că toată lumea, cei care căutau o motivație, au găsit-o numai prin poziția CCIA Bacău și a lui Simovici, care nu exprima numai poziția camerei, ci și a comercianților din județ. Noi nu am făcut decît să fim vîrful de lance al părerilor mediului de afaceri din Bacău. Tocmai de aceea am fost percepuți ca atare și arătați cu degetul de către ceilalți. (A consemnat Florin POPESCU)
Lasă un răspuns