Trei zile care au schimbat destinul țării

Maxima zilei: „După priveliștea lumii, după minunile naturii, nimic nu este mai interesant, mai măreț, mai vrednic de luarea noastră aminte decît Istoria” (Mihail Kogălniceanu).

Evenimente de conotație istorică

• 8 mai 1866 marchează preambulul apariției instituției regalității în România. în urmă cu 141 de ani debarca la T. Severin, după o călătorie pe Dunăre, cu pașaport elvețian, prințul Carol de Hohenzollern, cel care avea să devină primul rege al românilor

• Două zile mai tîrziu, respectiv la 10 mai, Carol I va depune Jurămîntul la București, în fața Parlamentului, ca principe al românilor. Această zi va fi instituită ca sărbătoare națională. Sub coordonarea noului principe se alcătuiește noua Constituție – care va înlocui Statutul lui Cuza. Legea supremă în stat este inspirată de Constituția belgiană, fiind votată la 29 iunie/11 iulie același an

• 9 Mai 1877: Parlamentul Principatelor Unite proclamă independența de stat a României (moment istoric consemnat la 9/21 mai), aceasta avîndu-l ca prim-ministru pe Ion. C. Brătianu și ca ministru de externe pe Mihail Kogălniceanu. Urmează războiul de independență (sau de neatîrnare, după cum l-au numit unii istorici). Regele Carol I este solicitat să preia comanda supremă asupra tuturor trupelor concentrate în fața redutei Plevna. în urma bătăliilor purtate aici, comandamentul și armata turcă se predau la 28 noiembrie/10 decembrie 1877. Continuă luptele pentru cucerirea redutelor Rahova, Smîrdan, Vidin, Grivița. Prin pacea de la San Stefano – încheiată la 19 februarie/3 martie 1878 fără participarea României, se realipesc Rusiei țariste trei județe basarabene – Cahul, Bolgrad și Ismail – care fuseseră primite de Moldova prin tratatul de la Paris. Dobîndirea, recunoașterea și consolidarea independenței de stat deschid perspectivele dezvoltării României moderne

• Ziua Victoriei – 9 mai 1945; victoria totală și definitivă a forțelor coaliției antihitleriste asupra fascismului german. Deși cobeligerantă, România nu va fi acceptată la masa tratativelor de la Paris, unde va fi inclusă în sfera de influență a comunismului sovietic. în campania din Est, armatele române – aliate Germaniei, au ajuns pînă pe fronturile de la Cotul Donului, pe Volga și în Crimeea. în campania din Vest, alături de trupele aliate, a luptat pe fronturile din Ungaria, Cehoslovacia – ajungînd pînă la Munții Tatra, Austria. Momentul 23 august 1944 marchează un punct crucial pentru evenimentele ulterioare: întoarcerea armelor împotriva Germaniei și trecerea de partea coaliției antifasciste, apreciindu-se că acest fapt a contribuit la scurtarea cu șase luni a războiului mondial; insurecția armată antifascistă și antiimperialistă; schimbarea regimului politic prin instalarea la putere a comuniștilor timp de 45 de ani

• în urmă cu 86 de ani, la 8 mai 1921, lua ființă PCR, partid care va fi scos în afara legii la 22 decembrie 1989 de revoluționarii adunați în piața din fața sediului cc la ultimul mare miting muncitoresc-ceaușist.

Memoria timpului

• La 10 mai 1906 apare, la București, ziarul „Neamul Românesc”, sub conducerea istoricului Nicolae Iorga, care a militat pentru desăvîrșirea unității statale a poporului nostru. Acest important eveniment editorial, de referință pentru presa românească a începutului de secol XX, a fost precedat de publicarea lucrării „Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea (1688-1821), care reprezintă prima istorie fundamentală a literaturii noastre

• Eveniment de ample referințe pentru istoria și afirmarea limbii române moderne: apariția, la începutul secolului trecut (în anul 1901) a lucrării lui Ovid Densusianu – „Histoire de la langue roumanie” – cel dintîi tratat consacrat acestei științe

• Duminică 13 mai se vor împlini 201 ani de la moartea, la Buda, a celui dintîi istoric român, exponent de seamă al Școlii Ardelene: Samuil Micu. (Selecție și prezentare de Florin DUNĂREANU) T. Severin, după o călătorie pe Dunăre, cu pașaport elvețian, prin

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!