Trotușul stă să dea pe-afară

• ploile abundente din ultima vreme au crescut debitul râului Trotuș • cetățenii spun că nu mai dorm noaptea de frica inundațiilor • cu toate acestea, hidrologii nu se arată îngrijorați

Ploile abundente căzute în ultimele zile le-au provocat frisoane locuitorilor de pe Valea Trotușului. Debitul acestui rîu a crescut, cărînd cantități uriașe de aluviuni. În mintea multor oneșteni persistă amintirea inundațiilor catastrofale din iulie 1991, cînd, în urma unor ploi mocănești de mai multe zile, zona adiacentă a municipiului Onești a dispărut sub ape.

Furia apelor Trotușului poate fi cel mai bine percepută în vecinătatea parcului oneștean. Apa s-a extins considerabil, malurile joase au fost invadate, iar de pe podul de fier spectacolul are o vedere sinistră. Mai mulți oneșteni care locuiesc pe strada Lanul Gării, situată la extremitatea podului CFR peste Trotuș, ne-au spus că nu mai au liniște de cîteva zile. „Locuim pe o străduță ca vai de ea, neasfaltată, care coboară pînă pe malul Trotușului. Trăim cu teama că dacă mai ține ploaia vreo două-trei zile, o să ne ajungă apa pînă la ușă. Sîntem oameni săraci care abia ne mai ducem zilele, avem niște amărîte de case din paiantă și dacă ni le ia apa și pe astea, putem să ne punem ștreangul de gît”, ne-a declarat Maria Robu.

O îngrijorare aparte a produs debitul crescut al Trotușului în rîndul unor rromi din comuna Gura Văii, care au locuințele situate chiar pe malul rîului. Cîțiva ne-au spus că mai bine preferă să moară decît să trăiască, din nou, isprăvile din vara lui 1991, cînd s-au refugiat de furia apelor în podul caselor dezmembrate. „Apoi dacă vine apa iar, nu știu ce o să facem. La noapte mă duc la cumnatul meu, în Dumbrava, și am să dorm acolo, că nu vreau să mor înecat”, ne-a declarat Vasile Stănescu.

Autoritățile spun că nu sînt motive de panică

Pe de altă parte, specialiștii în hidrologie nu se arată îngrijorați. Dispecerul de serviciu de la Stația Hidrologică Onești ne-a precizat că debitul Trotușului, controlat pe tot cursul rîului de șase stații hidrologice, a crescut cu 65 cm și că acest fapt nu este de natură să îngrijoreze. Debitele rîurilor Cașin, Oituz, Tazlău, afluenți ai Trotușului, au suferit creșteri mai modeste, de circa 25-35 cm. Tot hidrologii afirmă că, doar în cazul în care s-ar produce o „rupere de nori”, cu cantități relativ mari de apă pluvială, există pericolul real al producerii unor inundații. Nu trebuie neglijate nici pîrîurile prezente în număr mare pe cursul Trotușului și care pot ieși din albie în cazul în care ar fi alimentate de torenți.

Nici primarul comunei Tîrgu Trotuș nu se arăta îngrijorat de fenomen. „La noi nu există gospodării situate pe malul rîului și din acest punct de vedere putem spune că ne-a ferit Dumnezeu. Seceta din ultima vreme a absorbit o mare parte din surplusul de apă. Acum două luni a fost o situație mai problematică, atunci cînd s-a constatat o creștere mai mare a debitului”, a precizat primarul Ioan Anton.

Dacă pe raza municipiului Onești, aflat la intersecția rîurilor Trotuș, Cașin, Oituz și Tazlău nu se poate vorbi, nici măcar teoretic, de posibilitatea unor inundații, excepție făcînd doar cartierul mărginaș Slobozia, nu același lucru se poate vorbi de comunele situate pe malurile acestor rîuri. Oneștiul este prevăzut cu un sistem puternic de diguri, construite în anii ’70 – ’80, iar podurile construite în perioada 1975 – 1985 sînt solide și în conformitate cu standardele moderne. Hidrologii afirmă că, indiferent de ce ploi ar cădea în perioada următoare, situația din anul 1975, cînd podul situat în apropierea pieței agroalimentare a fost luat de ape, nu se mai poate repeta. Dincolo de optimismul lor, rămîne îngrijorarea oamenilor de rînd. (Cătălin BUZINCHE)