• numărul turiștilor băcăuani care preferă străinătatea a crescut cu 40% în ultimul an • a scăzut și numărul turiștilor care vin în județul Bacău • singurul eveniment creat pentru Bacău de către Dan Matei Agathon, ministrul Turismului, este Festivalul Plăcintelor • încă din 1995, ministrul promite că va sprijini realizarea unei plăcinte uriașe, dar totul s-a dovedit doar o imensă „gogoașă”
Cu toată propaganda extrem de costisitoare pe care o desfășoară Ministerul Turismului (MT), județul Bacău, importantă zonă turistică a României, nu reușește să-și dezvolte acest sector, ba chiar, conform datelor statistice, numărul turiștilor scade simțitor. A scăzut și numărul băcăuanilor care pleacă prin țară, a scăzut și numărul turiștilor care vin în județ. Guraliv de felul său, ministrul Dan Matei Agathon, ales de către băcăuani parlamentar, a promis că va contribui „prin programe” la dezvoltarea turismului, dar vorbele demnitarului nu s-au concretizat decît în campanii publicitare, care, iată, nu au avut nici un rezultat pozitiv, ba din contra. În urmă cu opt ani, în 1995, Dan Matei Agathon a produs, împreună cu o asociație cu profil de turism, un eveniment, Festivalul Plăcintelor, care a atras doar nenumărate vipuri locale, nu și populația. Atunci, ministrul plecat din Bacău a promis că la noi se va face cea mai mare plăcintă din lume, care ar fi urmat să intre chiar și în Cartea Recordurilor. După acea promisiune, liniște și pace! Pînă anul trecut, cînd ministrul și-a reluat promisiunea, dar a stabilit anul 2003 pentru evenimentul cu plăcinta. Altceva, ministrul Dan nu a mai realizat sau promis. Singurele acțiuni care l-au mai adus în județul Bacău au fost una-două inaugurări de pensiuni turistice. De asemenea, nici pînă acum nu a fost rezolvată problema accesului la stațiunea Slănic Moldova, unde turiștii, atîția cîți sînt, ajung pe drumuri de o calitate medievală, deși Perla Moldovei nu este monument istoric. La un moment dat, de foarte mult timp, același ministru, trasa pe o hartă iluzorie un traseu „de aur” în domeniul turistic: Valea Prahovei – Brașov – Bacău (Slănic Moldova). Urma să fie frumos, mai ales că bogătașii străini s-ar fi înghesuit în avioane spre Aeroportul Internațional din Bacău, s-ar fi urcat în limuzine, din care ar fi coborît direct în nenumăratele cazinouri pe care ministrul parcă le și vedea la Slănic. Aeroport Internațional avem, nimic de zis, dar bogătanii n-au apărut, poate deoarece limuzinele s-ar strica prin gropile tot mai multe sau pentru că nici cazinourile unde miliardarii să-și lase banii nu se întrevăd. „Avem semnale clare că miliardari de prin Israel abia așteaptă să se repeadă în Slănic să-și joace banii, în drumul lor spre stațiunile din zonele Brașov și Valea Prahovei”, promitea mai demult Dan Matei Agathon, dar de asta își va reaminti probabil la anul, cînd își va deșărta iar sacul cu promisiuni.
Bacăul, o gaură în steagul turismului românesc
Ar fi fost de așteptat ca județul Bacău să apară măcar pe site-ul Ministerului Turismului (www.ministerulturismului.ro) cu obiectivele turisticile pe care le posedă. De exemplu, între cele mai importante zone turistice cărora MT le face publicitate electronică nu apare sub nici o formă Slănic Moldova, în timp ce sînt menționate zone mult mai puțin demne de evidențiat de pe aiurea. De asemenea, deși agroturismul este destul de bine reprezentat (deși nu suficient) în județul Bacău, din această zonă nu aflăm decît despre Ciobănuș, comuna Asău.
MT, în colaborare cu Consiliul Județean Bacău, a deschis mai an Centrul Județean de Informare și Promovare Turistică (CJIPT). Obiectivul are în atribuții asigurarea bazei de date privind baza materială și oportunitățile de turism în județ și furnizarea operativă de informații tuturor celor interesați. De asemenea, Centrul trebuie să furnizeze în țară și în exterior informații necesare cunoașterii oportunităților de turism în județ și în lume, prin „mijloace specifice audio-video”, după cum scrie într-un fluturaș al CJIPT. „Mijloacele specifice” nu s-au concretizat încă, deși Centrul are cîteva luni bune de la înființare, dar Oana Rotaru, inspector CJIPT, ne dă asigurări că asta se va întîmpla într-un viitor cît de cît apropiat, prin tipărirea de pliante cu Slănic Moldova și Tîrgu Ocna și editarea de cd-uri de prezentare. Prea multe succese nu a avut Centrul băcăuan, poate și pentru că bani mulți nu are. Oana Rotaru spune că, un timp după înființare, fondurile au fost asigurate de MT și CJ, dar „acum sîntem pe autofinanțare”. Ca să scoată bani, Centrul organizează un curs de ghizi, care costă pentru „studioși” 150 de dolari. La curs se mai fac încă înscrieri și sînt acceptate persoane cu viitorul în față, dar neapărat mai tinere de 65 de ani. Cunoașterea temeinică a unei limbi străine nu este obligatorie, dar Centrul poate da și atestat pentru poligloți.
Lasă un răspuns