Ultimii arestați din dosarul Banca Transilvania au ieșit din Penitenciar

• judecătorii de la Tribunalul Bacău i-au pus în libertate și pe „cei patru grei” din dosar • eliberarea lor a fost decisă la finalul unei ședințe maraton de audierin eliberarea lor din pușcărie s-a făcut după amiaza • în acest fel unul dintre cele mai spectaculoase cazuri ale Parchetului Național Anticorupție s-a spart ca un balon de săpun

Carmen Negoiță, fosta directoare a Băncii Transilvania Bacău, Ciprian Stanciu, fost șef al serviciului de credite la aceeași sucursală, Benoni Beca, liderul grupului „alcool” și Dorinel Popa, administratorul societății Ambiforest, au fost eliberați în cursul serii de marți de judecătorii de la Tribunalul Bacău. Aceștia erau ultimii din seria de 27 de inculpați în dosar trimiși în judecată în stare de arest. Ceilalți au fost eliberați pe rînd și nimeni nu se mai aștepta ca „greii” din dosar să fie puși în libertate pînă la judecarea procesului. Cu toate acestea, minunea s-a produs după ce avocații celor rămași în arest au cerut revocarea măsurii și înlocuirea acesteia cu obligația de a nu părăsi localitatea pe timpul procesului. Apărătorul lui Benoni Beca a invocat în apărarea clientului său o expertiză medico-legală pe care Beca a cerut-o în urmă cu cîteva săptămîni. Potrivit examenului medical, tuberculoza cronică de care suferă Beca nu poate fi tratată în rețeaua spitalelor penitenciare din România. „În Bacău nu există un asemenea serviciu medical, iar la spitalul Peniteciarului Jilava nici nu poate fi vorba să fie transportat, pentru că trebuie să fie prezent în fiecare săptămînă la proces”, a spus Cliveti. Au urmat apoi ceilalți apărători, care au susținut că motivele inițiale pentru care au fost arestați nu se mai susțin și că toți ceilalți care au fost eliberați din arestul preventiv se prezintă conștiincioși la fiecare termen și nu au părăsit localitatea atunci cînd au avut această obligație. Procurorul de ședință s-a declarat și el de acord ca măsura arestării preventive să fie revocată și să fie înlocuită cu obligația de a nu părăsi localitatea pînă la judecarea cauzei.

Familiile celor arestați au stat degeaba o jumătate de zi în fața pușcăriei

Ieri dimineața, la ora 8,00, în fața Penitenciarului Bacău. Zeci de bărbați tatuați, cu frunți înguste și ochi opaci, și femei cu fuste crețe, care trăsnesc năucitor a transpirație și a metal încins. Gălăgioși și tupeiști tatuații sînt familiarizați clar cu procedurile pe care trebuie să le urmeze înainte de eliberarea cuiva din penitenciar. Separat, liniștiți și bine îmbrăcați, cîțiva bărbați și femei așteaptă lîngă mașini. Sînt rudele ultimului lot de arestați din grupul Banca Transilvania, pentru care judecătorii au decis eliberarea.

Minutele se tîrăsc greu, pe o căldură sufocantă. Din cînd în cînd, se aude poarta închisorii, care se deschide cu zgomot metalic. Fotoreporterul se agită către străduța îngustă și face semn să-l urmăm. Iese un grup mare de bărbați. La fel de tatuați și cu frunțile la fel de înguste se îndreaptă către cei de-o breaslă cu ei. De undeva, nu se știe de unde apare ca prin minune un acordeon și un bărbat îl pune repede pe umeri și îi încearcă clapele. După vreo două ore de așteptare, căldura ne învinge. Revenim, însă, în cursul amiezii. Nici urmă de familiile celor din Banca Transilvania! De la comandantul peniteciarului aflăm, însă, că, în cel mult o oră, cei patru vor fi eliberați. După cîteva minute Alina, soția lui Benoni Beca, vine la penitenciar. Scoate o plasă cu pachete din portbagajul mașinii. Ne spune că-i duce pachet bărbatului ei. „Am fost la Tribunal. Ne-au spus că nu-i eliberează astăzi, pentru că trebuie să aștepte să treacă termenul în care procurorul poate înainta recurs. Așa că abia luni îi vor da drumul”, spune, neutru, tînăra. Îi relatăm discuția cu comandantul penitenciarului, iar femeia ne privește neîncrezătoare. Începe să tremure vizibil și ne spune că nu crede.

Femeia se îndreaptă către ofițerii care fac apelul celor veniți cu pachete. Se întoarce brusc și începe să dea necontrolat din mînă. Gardienii au trimis-o la colțul închisorii. „Mi-au spus că mi-l dau pe el, acasă, și că nu mai are nevoie de pachet”, nu-i vine să creadă Alineiu Beca. Din două telefoane au aflat și ceilalți și, în cîteva minute, încep să apară, pe rînd, soția și cei doi copii ai lui Dorinel Popa, soția lui Ciprian Stanciu și cîțiva prieteni. Ultimul vine băiatul fostei directoare, Carmen Negoiță.

„Două săptămîni nu mai ies din casă”

Unul dintre gardieni îi face semn băiatului fostei directoare. Cel de la volan duce repede mașina chiar în fața porților. Ne este clar: Carmen Negoiță nu vrea să fie fotografiată. „Vă rog să vă îndepărați”, ni se adresează gardianul. Din spatele porților se ivesc niște genți mari, care sînt puse repede în portbagaj. Apoi, o femeie mică și slabă, cu părul strîns coc, se repede în fugă către băiatul blond care se învîrtea pe lîngă mașină. Îl îmbrățișează, și apoi urcă în fugă în mașină care pleacă aproape de pe loc. Avem timp să o vedem cu mînile împreunate, ca apoi să le fluture a salut, fericită, către noi. După nici zece minute, porțile se deschid din nou. De data asta apar cei trei bărbați. Ușor nesiguri, de parcă ar fi ieșit brusc la lumină de undeva de la întuneric, ei bărbații sînt copleșiți de îmbrățișările celor dragi. Nu se feresc de fotograf. Probabil nici nu l-au observat. Marlena Popa află că bărbatul ei a venit cu bagaje mai puține decît la sosirea în penitenciar, deoarece televizorul pe care l-a avut în celulă l-a lăsat celor de acolo. Alina Beca a rămas agățată de gîtul bărbatului ei. Dorinel Popa trebuie să susțină o greutate triplă: nevasta și cei doi copii. Ciprian Stanciu și-a îmbrățișat soția și s-a făcut nevăzut în mașină.

„Două săptămîni nu mai ies din casă”, spune Dorinel Popa, strîngîndu-și soția în brațe. Îl întrebăm ce are de gînd să facă în aceste două săptămîni. „Nu pot să vă spun pentru că iese cu beep-uri”, spune, rîzînd, Popa. „La mine se dublează beep-urile domnului Popa, a anunțat și Beca, cu ochii către nevastă. Vreau să-mi văd copii și să mă reobișnuiesc cu ei. Am fost plecat peste opt luni de acasă”. Oamenii se sfătuiesc dacă să se ducă acum la poliție cu foia de eliberare sau abia dimineața asta. „Acum mergem să ne ia în evidență”, explică unul dintre bărbați.

Dosarul Banca Transilvania se dezumflă ca o gogoașă

Odată cu eliberarea ultimilor patru arestați în această cauză, dosarul Banca Transilvania se dezumflă ca un balon înțepat. Ceea ce se anunța drept unul dintre cele mai spectaculoase cazuri ale Parchetului Național Anticorupție (PNA) a căzut în ridicol. Este evident că undeva s-a greșit. S-au pripit procurorii PNA atunci cînd au dispus arestările sau judecătorii au dat dovadă de o clemență îndoielnică? În proces sînt judecate 42 de persoane, acuzate de fals, uz de fals, fraude bancară sau spălare de bani, Audierile vor continua, dar cu toți inculpații în stare de liberate. Decizia judecătorilor de a revoca măsura arestării trece aproape noebservată dacă ne gîndim la poziția adoptată de procurorul de ședință, care a anunțat că este de acord cu cererea avocaților de a li se înlocui această măsură cu obligația de a nu părăsi localitatea. Gestul procurorului este cu atît mai greu de descifrat cu cît cei patru erau catalogați de autorități drept „greii” dosarului. Deocamdată nu se pot decît bănui motivele care au stat la baza aceste atitudini. O parte ar putea fi legate de ultimele evenimente cu impact juridic pe plan național și internațional. Nu mai departe cazul fostului procuror Alexandru Pantea, care a obținut cîștig de cauză la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, instituție care a obligat satul român la plata a 40.000 de EURO depăgubiri morale pentru încălcarea dreptului la apărare și pentru arestare abuzivă. Or mai fi însă și alte motive, mai obscure și greu de înțeles? (Mirela ROMANEȚ)